Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Taguri de ianuarie

pictor: Ioan Popei
Brrr!!! E gheaţă peste tot, "E ger cumplit, e drumul greu"! Dar e frumos. Chiar dacă frigul îţi înjunghie carnea şi buzele îţi crapă atunci când dai să râzi. Paşi care freamătă zăpada, abur ieşind din guri paralizate, cojoace, mănuşi, fulare, nas roşu, dârdâit, ochi înlăcrimaţi, gene grele, obraji ca de sticlă - gata-gata să se spargă -, câini zgribuliţi, pisici nervoase, ţurţuri, fum gros pe coş, rufe bocnă spânzurate pe sârmă.
Să mai spuneţi voi că nu e frumoasă iarna pe uliţă!...

Comentarii

ioana a spus…
aproape un PA :D
Raluca Nicula a spus…
:) M-am lasat de PA-uri cand am vazut ca sunt altii mai buni :P
ioana a spus…
Au trimis multi multe PA-uri bune, dar ai niste imagini foarte interesante si un fel altfel de a vedea lucrurile, nu vezi peste tot idei ca nas dardait, buze care crapa cand dai sa razi si pisici nervoase. N-ai de ce ca sa te lasi! :P
Geocer a spus…
Mai Ioana, dardaitul nu se refera la nas. Nasul e rosu, iar dupa aceea e o virgula. De dardait dardaie tot corpul, nu doar nasul !
ioana a spus…
George, un text e bun cand gaseste omul si alte sensuri decat doreste autorul sa transmita. Dar stiam ca tie iti lipseste imaginatia.
Raluca Nicula a spus…
:)) Ce-mi place de voi
ArgesForum a spus…
Descrierea gerului cumplit de afara, e valabila doar daca esti in casa, eventual la gura sobei, iar langa tine sa fie si un motanel care sa toarca.:))
Geocer a spus…
Ioana, nu pot decat sa-ti dau dreptate : imi lipseste imaginatia.
simf a spus…
Raluca pui, chiar dacă premiul nu se întoarce, regulile-s făcute pentru a fi încălcate. Scriior Superior, pentru candoare - http://fusaru.blogspot.com/. Nu e vinam ea că tu te-ai orientat prima :-)
Raluca Nicula a spus…
multumesc pentru premiu, e o onoare :D

Postări populare de pe acest blog

După deget

Acesta este noul trend în politica românească: datul după deget. Băsescu jură pe Biblie că "nu i-a dat un pumn în plex sau în faţă" copilului de la Ploieşti (aţi observat pesemne că nu a jurat că nu l-a lovit), Geoană s-a dus să se "relaxeze", cu o zi înainte de marea confruntare, acasă la mogulul Vântu. Între un preşedinte mincinos, agresiv, beţiv, manipulator, jucător, actor şi unul Prostănac, moale, influenţabil, care nu gândeşte cu propriul creier , pe cine aţi alege dacă aţi avea ghinionul de neşansă ca duminică să se organizeze alegeri?

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m

CA SĂ fiu eu fericită...

În această dimineaţă m-am trezit foarte greu (de când mi-am pus draperii e numai noapte în dormitor). Am venit la serviciu, tonomatul mi-a livrat o cafea neobişnuit de amară. Am intrat pe bloguri, nimic să mă atragă. Numai Farmville mă mai tentează, acolo mai mulg o vacă, mai cultiv nişte floarea soarelui, mai stau pe o bancă, în mijlocul naturii... Şi trebuie să recunosc, viaţa asta îmi surâde tare mult. Parcă m-aş lua şi eu după draga de Simf şi să schimb confortul urban cu libertatea rurală. Mi-ar plăcea să muncesc la câmp, în loc să-mi distrug ochii la calculator şi creierii cu stres. Să mă trezesc în zori, să simt cum respiră natura şi să pornesc, doar cu un ulcior de apă proaspătă, la muncile ogoarelor. Iar seara, după atâta muncă, să mă răsfăţ cu o delicatesă culinară preparată din legumele şi fructele culese tot de mâna mea. Aşa că, bărbate drag, pune mâna şi schimbă Prima casă de la bloc cu cea de-a doua: de la ţară. Promit că învăţ să-ţi cos cămăşile de in rupte atunci când