Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din aprilie, 2016

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Scrisoare deschisă către viitorul primar al Piteștiului

foto: www.primariapitesti.ro Domnule primar (Doamne ajută să nu te numești Ionică sau Pendiuc!), Iată că au trecut și aceste alegeri și vă vedeți acum în situația de a trece la treabă. Luați-vă în primire biroul luxos, angajați-vă o nouă secretară, dați de știre la presă care sunt primele obiective pe care le veți bifa încă din primul an, și gata! Doamne ajută! Sper că știți în ce v-ați băgat!... Ați ajuns șef al unui oraș care a fost condus încet și sigur către dezastru. Uitați-vă în jur, cu atenție, și remarcați nepăsarea, amatorismul și nesimțirea cu care a fost tratat cetățeanul Piteștiului, mai ales în ultimii ani (dar i-a mai și plăcut cetățeanului, ce-i drept, din moment ce a mai votat o dată și încă o dată aceeași conducere impertinentă).  Domnule primar, nu sunt locuri de muncă în municipiul acesta bogat; singurele companii care angajează masiv sunt hipermarketurile, croitoriile și cablajele, care, oferind salarii mizere, rămân constant cu locuri descoperite. Ce să facă un tânăr…

Unde-s ochelarii?

Din ciclul "Să râdem cu Giulia":

 Ea îşi caută ochelarii albaştri, cu care se jucase în urmă cu câteva minute.
- Unde ie chelarii? Întreabă panicată şi se uită peste tot prin casă. Tot căutându-i, îi găseşte sub bebeluşul de plastic pe care îl consultase şi izbucneşte:
- Aaa! Bebeluşu' a fulat chelarii!

Daphne du Maurier - "Golful francezului"

Cred că o să schimb numele blogului în "Blog de cărți", pentru că în ultimul timp numai cu asta m-am ocupat pe aici. Și nu numai pe aici. Azi-noapte am stat trează până pe la 2.30 ca să termin cartea pe care nu o mai puteam lăsa din mână.

"Golful francezului" este povestea de dragoste și de aventuri a englezoaicei Dona St. Columb, care părăsește Londra și se mută la țară împreună cu cei doi copii și cu doica lor. Fire capricioasă, rebelă, chiar obraznică, Lady St. Columb este avertizată că în Navron bântuie un pirat francez fără scrupule, împreună cu șleahta lui, care comite tâlhării, omoară oameni și răpește femei pe care le dezonorează. În scurt timp, femeia găsește în noptiera din camera ei tutun și o carte de poezii franțuzești, iar într-o noapte își vede servitorul discutând cu un bărbat misterios în grădină, așa că intră la bănuieli. Aventuroasă și neînfricată, Dona o ia pe urmele slujitorului și dă peste o corabie ascunsă în golf, al cărei căpitan se dovedeșt…

Lew Wallace - "Ben Hur"

Nu știu cum s-au aliniat planetele în așa fel încât să-mi scoată în cale această minunată carte despre care nici măcar nu auzisem, dar nu pot decât să mă bucur de două ori: o dată că în "Ben Hur" de Lew Wallace am descoperit un roman extraordinar, care a urcat în Top 3 cărți preferate și încă o dată pentru că a picat tocmai bine, în preajma Paștelui, având o tematică biblică.


Romanul se deschide foarte frumos și emoționant cu întâlnirea celor trei magi: egipteanul Balthazar, grecul Gaspar și indianul Melchior în deșertul Iudeei, pentru a porni împreună spre a i se închina lui Mesia născut în Bethleem. Apoi, povestea se concentrează asupra lui Ben Hur, un prinț evreu al Ierusalimului, din neamul lui Iuda. Acesta este acuzat pe nedrept de tentativă de omor asupra prefectului roman Valerius Gratus, i se confiscă toată averea și este vândut ca sclav, toate acestea din pricina trădării lui Messala, cel mai bun prieten al său din copilărie, devenit, din evreu, roman veritabil. Așa …

Per Petterson - "La furat de cai"

"Dacă mă concentrez, pot să intru în depozitul memoriei și să găsesc raftul cu filmul potrivit și să mă afund în el și să îmi simt încă trupul călărind cu tatăl meu prin pădure: pe înălțimi deasupra râului, de-a lungul crestei, și apoi în jos pe partea opusă a dealului, peste frontiera cu Suedia și mai departe în ceea ce era o țară străină, cel puțin pentru mine".

Zilele acestea am fost din nou fericită să descopăr o carte frumoasă, a doua revelație oferită de literatura norvegiană (prima fiind una dintre cărțile mele preferate all time -Foamea, lui Knut Hamsun - scriitor de Nobel). "La furat de cai" aduce față în față trecutul (văzut ca o țară străină) și prezentul lui Trond Sander, acum un bărbat trecut de 60 de ani care și-a găsit refugiu,  după moartea soției, într-o cabană din estul Norvegiei. Jonglând cu cronologia și folosind evocarea la persoana I, scriitorul prezintă o frumoasă poveste ce are în centru maturizarea și acceptarea destinului. Vara plină de eve…

Balzac - "Evreul"

Continuând periplul meu prin literatura franceză, m-am oprit la "Evreul" lui Honore de Balzac, dar, trebuie să recunosc încă de la început, am citit un pic cam târziu cartea asta. Cu siguranță, în adolescență aș fi simțit-o mai aproape de sufletul meu, din cel puțin o sută de motive. Dar uriașul Balzac merită efortul oricând și oricum, așa că m-am avântat  în această poveste frumoasă și sentimentală de Ev Mediu, cu cavaleri, regi, prințese și tot tacâmul.
Oferind garanția unor fapte reale petrecute în Franța secolului al XV-lea, Balzac deapănă o suavă, fascinantă și exotică poveste de dragoste, cum rar îți e dat să citești. Totul se petrece în castelul Casin-Grandes din Provence, acolo unde regele detronat al Ciprului, Jean al II-lea și-a găsit refugiu, alături de fiica sa, frumoasa Clotilde, din calea venețienilor, învingătorii săi.  Regele este însă departe de a-și găsi liniștea în ținutul acesta sălbatic și pitoresc, care se prelungește în mare, castelul său, împreună cu c…

Stendhal - "Roșu și negru"

Odată cu acest roman, am făcut cunoștință cu cel care a devenit rapid personajul meu preferat din literatura franceză, Julien Sorel, un fiu de cherestegiu din Verrieres care accede în aristocrația pariziană datorită ambiției paroxistice ascunse într-o desăvârșită stăpânire de sine. Sorel pleacă din casa tatălui său, unde este hulit pentru faptul că stă toată ziua cu cartea în mână, pentru a deveni preceptor al copiilor primarului din Verrieres, domnul Renal. Aici, tânărul, care dă dovadă de o extraordinară capacitate de memorare și de o stăpânire perfectă a limbii latine, se îndrăgostește de doamna de Renal, o femeie frumoasă și elegantă care nu cunoscuse fiorii dragostei, fiind mai degrabă confidenta și partenera soțului ei. Pasiunea interzisă dintre cei doi va fi cea care îl va goni pe Julien către înalta societate pariziană, devenind secretar al marchizului de La Mole. Tânărul Julien pornește pe drumul vieții având un singur scop: să facă avere, aceasta constituind și tăria sa de car…