Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din martie, 2009

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Mi-am făcut trupă...

Am primit leapşa de la Ramona , una chiar inspirată, pe care o mai văzusem pe alte bloguri şi mi-a surâs ideea. Aşa că, iată despre ce e vorba şi ce a ieşit: - mai întâi, click aici . Îţi va apărea un articol la întâmplare de pe Wikipedia. Acesta este numele trupei tale; - click aici pentru a ajunge pe o pagină cu citate. Ultimele 4-5 cuvinte din ultimul citat reprezintă numele primului tău album; - click aici pentru fotografii la întâmplare de pe Flickr. A treia este imaginea discului. * Pune-le laolaltă cu un soft de editare foto. Deci, iată trupa mea! Nu uitaţi să-mi cumpăraţi albumele. Autografele şi fotografiile se dau/fac numai după concerte. Bună seara, Piteeeeeeeeeşti! Dau leapşa mai departe către Costy şi Andreea .

Cutremur!!!

Otv-ul nu se dezminte. Sub deviza: "Totul pentru audienţă, dar mai ales prostie cât cuprinde!" a mai apărut zilele acestea pe sticlă un profet ce-i calcă pe urme lui Nostradamus (asta susţine el, ucenicul). Un anume domn Istrate face mare tam-tam că i s-a arătat lui în neuronu sfrijit un cutremur în care vor muri 20 000 de oameni. Cataclismul se va produce în ţara noastră, într-o zi de sâmbătă, între orele 1 şi 3. Mai mult! Ce e într-adevăr SENZAŢIONAL! e că domnul acesta a prezis cutremurul din 1977, dar cui? sau când? (Nu cumva după ce s-a produs?). Păi atunci, să mă ierte Dumnezeu, n-om fi cu toţii prooroci? Şi din câte ţin eu minte, un personaj asemenea, dacă nu acelaşi, s-a mai perindat cu ceva timp în urmă tot la Rahat TV, făcând aceleaşi prevestiri ieftine. Dar după ce a văzut că nu i-au ieşit pasenţele cu Cel de Sus, a dispărut o vreme din ochii tuturor. Între timp a avut prilejul să mai coacă vreo dudă de cataclism care FACE AUDIENŢĂ!. Adevăratul cutremur se petrece,

Tăcere deformată

Împing tăcerea afară din mine cu picioarele minții și o arunc în fața ta așa deformată. Odată cu ea îngrop în cenușă un gând murdar mascat stângaci în indiferență. martie 2009

Recomandarea zilei

Îmi place fotografia. E un domeniu care implică pasiune, talent și un ochi al minții la fel de vigilent precum cel al soacrei (:P). Urmăresc foarte multe site-uri tematice și de fiecare dată mă minunez pur și simplu de ceea ce văd. Îmi plac în special instantaneele care redau naturalețea și farmecul unui loc sau expresivitatea unei persoane. Nu mă deranjează editările în photoshop, atât timp cât sunt unele inspirate. După cum spuneam urmăresc site-uri și bloguri de fotografie, iar astăzi o să vă recomand unul pe care l-am descoperit chiar în seara asta: Autorul este colegul meu de la Argeș TV , Costi Moraru, un tânăr care promite. Vă veți convinge dând un simplu click ! P.S.: Nu-l recomand pentru că mi-e coleg, nici măcar pentru că mi-a făcut niște portrete reușite, ci pentru că E TARE, FRATE!

KterinK

Cassa Loco sau Fără zahăr. Mi-au plăcut cândva, adică atunci când programele tv nu erau așa pline de caterincă, precum în zilele noastre. Merită să vă aduceți și voi aminte măcar de melodiile de mai jos:

Mai mult verde!

Întotdeauna am fost adepta campaniilor puse la cale de presă pentru scopuri nobile. A patra putere dovedeşte că poate să mobilizeze mase mai bine decât politicienii sau alte specimene. Iar când aceste acţiuni de amploare sunt unele reuşite, ba chiar inspirate, toată stima din partea mea. Deci, o bilă albă pentru " România prinde rădăcini ", campania pusă la cale de Realitatea tv şi susţinută de mai mulţi parteneri. Sper să fie organizate acţiuni de plantare şi în Argeş, pentru că aş participa cu cea mai mare plăcere! Mai multe detalii aici .

Trebuie să vezi "Bolt"!

Vreţi să râdeţi cu poftă, să vă distraţi, să vă relaxaţi pentru o oră şi ceva după o zi de muncă sau chiar în week-end? Vă recomand un film care vă va plăcea cu siguranţă. Bolt este povestea unui căţeluş simpatic, vedeta unui serial de televiziune, care încurcă filmul cu realitatea, derutat de superputerile cu care s-a obişnuit pe platoul de filmare. Cea care-l va ajuta să înţeleagă lumea în care trăieşte este pisicuţa Mittens. Vocea căţeluşului-erou îi aparţine lui John Travolta. Vedeţi aici trailerul filmului!

Braşovul - în imagini

Deşi sunt de anul trecut, aproape de septembrie, pozele îmi alină dorul de Braşov. Oraş deosebit. De abia aştept o nouă vizită!

Abonatul Orange vă dă "ignore"

Urăsc telefonul. Sună dimineața de zece ori, când mi-e somnul mai dulce, sună la prânz, sună seara, sună noaptea. Iar unii cretini dacă văd că nu răspund o dată, sună de câte zece ori să-mi spună ce? O tâmpenie, un nimic (știți vorba aia: "Fraierul insistă"). Amatorilor vizați, faceți abstracție că zilele astea am "celular" și băgați-vă unghia în gât! Adânc!

Printre ştiri şi... "Printre portocali"

În acest sfârşit de săptămână sunt de serviciu. Nu-mi place să stau departe de EL pentru că weekend-ul este momentul când îl răsfăţ şi mă răsfaţă, când ne odihnim sau facem vizite, când ne rezervăm timp doar pentru noi. Aşa că printre scris, corectat şi vizualizat ştiri, încerc să fac şi lucruri care mă binedispun, care să-mi aducă aminte că e totuşi sfârşit de săptămână. Aşa se face că azi am dat o fugă până la librărie să văd ce noutăţi mai sunt. Într-un colţ mi-a stârnit atenţia un volum al lui Vicente Blasco Ibanez (autor pe care îl ador), şi anume "Printre portocali". Aşa că să nu mai spuneţi la nimeni că astăzi şi mâine, printre picături, o să încerc să răsfoiesc cartea şi să inspir puţin romantism. Nu strică, nu-i aşa?

Un film în care muzica este personajul principal...

Aseară am vizionat cu mare plăcere filmul " The sound of music ". Excepţional. Până la un punct m-am identificat cu Maria, personajul emblemă care-şi trăieşte viaţa iubind muzica sau care trăieşte muzica iubind viaţa. O lecţie de optimism pe care ar trebui să o primim cu toţii. Privind ( şi ascultând ) această producţie a anilor '60 îţi vei da seama că dacă nu-ţi hrăneşti sufletul, îl vei pierde încetul cu încetul. Şi ce poate fi mai grav decât un suflet în agonie, nealinat şi deznădăjduit?

Marea culturalizare?

Cotidianul, Jurnalul Naţional şi Adevărul sunt ziarele care se vând împreună cu o carte într-una din zilele săptămânii. Deja după ora 10 în zilele respective n-ai nicio şansă să mai găseşti volumele la vreun chioşc. De ce? S-au pus (brusc) argeşenii pe citit? Vor să lase o zestre culturală urmaşilor? Le vând mai departe pe un preţ piperat? Ştii ce aş face? Un sondaj la tonetă. Câţi dintre cei care se trezesc cu noaptea în cap să-şi cumpere cărţi chiar le citesc?

Mântuirea din jacuzzi

Cred în Dumnezeu! Sunt convinsă că dacă omul ar respecta toate îndemnurile lăsate de EL pământul ar fi un al doilea Rai. Dar nu e aşa. Am văzut cum înşişi exponenţii lumii teologice tăvălesc numele Domnului, îl mânjesc cu minciuni, afaceri şi alte şiretlicuri, după care pozează în preacuvioşi. E trist. Ba nu, e strigător la cer. Cum să ai un părinte duhovnic care e mai atent la câţi bani îi dai decât la păcatele pe care ţi le mărturiseşti cu sfială sub patrafirul său? Cum să mai ai încredere că prin acel preot îţi vorbeşte chiar Dumnezeu, când el miroase a tutun, alcool sau a făţărnicie? Veţi spune că ar trebui să urmez vorba din popor: "Să nu faci ce face popa, ci să faci ce zice el!". Ei bine, nu sunt de acord cu ea. Preoţii ar trebui să fie exemple de urmat. De vorbe suntem sătui. Vorbele le găsim şi în cărţi, deci n-am avea nevoie de cineva anume care să ni le repete fără har şi trăire, dar pe bani frumoşi. Ce m-a făcut să scriu aceste cuvinte? Nu dorinţa de a lovi în B

Romanul de sex

De ce e perceput romanul de dragoste ca o literatură dedicată în special femeilor? Ce, voi bărbaţii nu iubiţi? Nu aţi nenorocit batiste şi şerveţele după o despărţire? Nu v-aţi consumat sufletul şi lacrimile totodată într-un astfel de moment sau nu aţi simţit că vă prăbuşiţi atunci când O pierdeaţi atât de uşor?... Ba, sigur că da! Numai că mai mereu vă mascaţi slăbiciunile normale în alte stări! De ce faceţi asta? Să păreţi mai puternici sau doar vă place să fiţi sadici cu voi înşivă? Am înţeles, deci romane siropoase cu ei si ele care se lasă pradă acestor stări euforice ale iubirii adevărate nu sunteţi de acord. Strâmbaţi din nas în faţa romanelor din această categorie. Pentru voi, un autor e banal dacă scrie despre dragoste. Atunci, special pentru voi toţi aceştia care catalogaţi drept "ieftină" o astfel de poveste, aş inventa, doar pentru a vă vedea fericiţi odată, ROMANUL DE SEX. Nu daţi buzna în librării deocamdată pentru că se lasă cu ecranizări pe Channel XXX (există

Azi fac rating, fir-ar! Hai cu porno şi maneleeee!

Mi-e scârbă de televizor de ceva timp. Toate programele s-au manelizat, kitschizat, idiotizat. Frate, înafară de ştiri, de unde mă informez, n-am ce să văd! E strigător la cer. Adicătelea toată populaţia României e incultă, analfabetă şi dependentă de "Mor duşmanii miei" sau "Oooof, viaţa meaaa" de numai d-astea ne serviţi? Hai să fim serioşi şi rămâneţi voi cu jegurile umane pe post de telespectatori... Aţi observat, cu siguranţă: România e ahtiată după porno: vedete porno, eleve porno, pitici porno, babete porno, prostie porno! De asemenea, ne place să ne arătăm muşchii din dotare şi mintea zero barat ca să demonstrăm cât de tari suntem şi cum îi facem "pă fraieri" (apropos... Nikita asta cine e, cu ce se ocupă şi mai ales DE CEEEE?). Nu, staţi aşa că n-am terminat. Acum urmează partea cea mai frumoasă a televiziunilor din România! Toate, absolut toate, tânjesc după un Dan Diaconescu mititel, penibilel şi rating-ist (nu vă uitaţi în DEX că n-o să găsiţi

Adamantin

Sunt fana Denisei Popescu . O femeie frumoasă din toate punctele de vedere. Şi deşteaptă! O scriitoare complexă şi fascinantă, o prezenţă care te copleşeşte. Aici am citit un articol al ei care mi-a ajuns instant la suflet. Ce ţi-e şi cu femeile astea îndrăgostite!... :D Bonus! O poezie: Adamantin Adamantin, adamantin, Mai cade-un fruct, Lacrimă-n vin, Poteca Raiului o-nclin, Să urci subţire, În sandale, Cât încă mai eşti fată mare Şi pulberile dau răcoare… Mireasa mea cu nări de crini, De dor de tine mă-mpelin Câte puţin, câte puţin, Cu capu-n nori Şi norii-n vin, Adamantin, adamantin.

Cariera de piatră de la Primărie

Poate unora dintre voi materialul de mai jos o să vi se pară tras de păr. De asemenea, mulţi dintre voi cei care o să-l vizualizaţi o să spuneţi că nu sunt normală la cap. În ambele cazuri aveţi dreptate. Deh, ce să fac şi eu! Mă iau de mână cu Pendiuc. Sus, la munte-n primarie

Incert

Vă pasă de voi cei de acum câţiva ani? Vă mai interesează ce vă doreaţi atunci şi ce vă doriţi acum? Contează doar prezentul şi viitorul pentru voi? Eu sunt una dintre acele persoane care cred că trecutul e cel care ne formează. El e temelia. Totuşi, şi acest trecut a fost cândva prezent...

Stropi de suflet argeşean I - Obicei de Mucenici

Comuna Mălureni, 9 martie 2009. Primăvara îşi face loc uşor-uşor în viaţa sătenilor. Rulând în zorii zilei pe şosea, zăreşti soarele printre plutele de pe margine şi te gândeşti că într-adevăr, ziua mamei a binecuvântat cumva zona, recompensând-o cu sărutul florilor. Prin parbriz simţi cum pământul revine la viaţă, respirând prin iarbă şi copaci aproape înmuguriţi. Undeva la stânga, apuc pe un drumeag de ţară, încă afectat de topirea zăpezii şi de ploaia de acum câteva zile. După câteva minute de mers agale, ajung la destinaţie cu răsuflarea tăiată: sunt acasă. Şi cel mai important, sunt acasă în Ziua de Mucenici. Primăvara are gust. Şi eu ştiu care e, pentru că l-am încercat astăzi, din nou, după un an. Da, primăvara are gust de “măcinici de Zgaroieşti”. Aici, într-un sătuc de la poalele dealurilor, binecuvântat cu aer proaspăt, timpul pare că a stat pe loc. Şi bine a făcut. În fiecare an, de 9 martie, sătenii sărbătoresc primăvara şi viaţa, şi totodată curajul exemplar de care odată

Stânga unu, dreapta doi, c-aşa-i drumu' pi la noi!

Suntem în România secolului al XXI-lea. Da, deşi e greu de crezut, în mileniul trei în Argeş încă sunt uliţe impracticabile, în care atunci când plouă puţin mai mult oamenii rămân izolaţi. Mai mult, acestor săteni nici vizita rudelor de la oraş nu le mai poate alina suferinţa. De ce? Vedeţi în materialul următor, realizat de colegul Rechinu : Drumul ologilor

WebEvent cu succes

Am asistat cu plăcere la prima ediţie a Webevent-ului. Am cunoscut oameni inteligenţi, care ştiu foarte bine cu ce se mănâncă online-ul şi care vor să împărtăşească din experienţa lor şi celorlalţi. Am ajuns la Yaky Center pe la 11.00 şi încă nu începuse conferinţa. Am mai aşteptat cam o jumătate de oră până s-au strâns aproape toţi pentru a se da startul evenimentului. În sală au fost cam 50 de persoane, lucru care mi s-a părut super tare, sincer mă aşteptam la maximum 25 de oameni. Majoritatea studenţi (aşa a ieşit la "recensământ"), pasionaţi evident de oportunităţile onlineului, dar şi foarte deschişi şi interesaţi de discuţii (d'ooh!). Prima expunere a fost a lui Alin Mechenici , preşedinte la PR Pătrat, despre Criza de comunicare, insistând pe faptul că managerul trebuie să comunice foarte mult cu angajatul, chiar să socializeze des cu el "la o ţigară". Au urmat Justin Kadima de la Republika Interactive şi Tudor Totolici de la MB Dragan care au purtat o di

"Nu ştiu nimic"

Se apropie 8 martie. Ziua doamnelor şi domnişoarelor din vieţile noastre. Zi în care ele zâmbesc mai mult ca oricând şi se bucură de dragostea celor din jur. Ador ziua asta! Când mă prefac că nu ştiu că el a fost grijuliu din timp şi s-a gândit la un cadou potrivit pentru mine. A fost atent la ce mi-a stârnit atenţia, a pus întrebări referitoare la obiectul respectiv şi şi-a făcut deja un calcul dacă îi ajung banii să-l achiziţioneze. Repet: în tot acest timp "eu n-am ştiut nimic". :D

Paşi...

V-aţi simţit vreodată străini de prezent? Goi şi nesiguri, mici şi insignifianţi? Eu da. Şi în acele momente îmi caut un loc de refugiu, o evadare din cotidian. De multe ori nu reuşesc. Şi tot ceea ce capăt e doar mustrarea "Eşti prea sensibilă!". Ei bine, sunt. Aşa m-a construit Dumnezeu! Mă bucură că răutăţile oamenilor nu m-au transformat într-una ca ei. Nu! Eu am învăţat să răspund cu bine la bine şi, ceea ce e şi mai grav, cu bine la rău. Aşa că nu m-aştept să-mi ridice cineva statuie, n-am nevoie să-mi laude cineva meritele. Mă autoevaluez, şi dacă trec de propriul ochi critic, e de bine. Nu pup pe nimeni în dos ca să primesc o avansare, nu am rude sus-puse care să-mi pună o pilă la vreun job şi cu toate acestea uite că reuşesc pe capu' meu. Fac un pas înainte şi, din când în când, câte unul înapoi. Nu aşa procedează orice învingător?

Header de fitze! :P

Am intrat în rândul bloggerilor emancipaţi! Am header! Pentru asta îi mulţumesc colegului meu supertalentat Polonezu' , care nu a zis pas rugăminţii mele. Nu-i aşa că arată bine? (De calităţile fizice ale Polonezului nu mă îndoiesc, vă întrebam de header). Eu sunt foarte mulţumită! :D

S-a terminat "jmecheriaaa"

Trebuie să ştiţi tricourile alea "jmechere" cu "Gigolo italiano". Toţi cocalarii emancipaţi aveau una bucată pe care o afişau ţanţoşi pe la toate evenimentele mondene la care se perindau, gen: discoteca din cucuruz sau barul de la colţu uliţei Toaca cu bulevardu' Ţăranul Expirat. Neah... acum fitzele în materie de vestimentaţie ruralo-manelistică au căpătat un upgrade direct proporţional cu prostia din capul posesorului. Deci, da! Se poate mai rău decât "Gigolo italiano", "De Puta Madre" sclipicios, asortat cu botul ascuţit de la pantofi. Uitaţi dovada !

Mărţişor pentru voi

Chiar dacă ninge şi e destul de urât afară (chiar! aţi remarcat că ninsoarea e mult mai frumoasă în preajma sărbătorilor de iarnă?) eu am început săptămâna cu dreptul. La serviciu colegii m-au întâmpinat cu flori şi mărţişoare şi am intrat foarte bine în atmosfera de primăvară. Şi eu am dăruit la rândul meu simboluri drăguţe, şi asta pentru că ador să văd bucuria pe chipurile celor dragi. Vă doresc tuturor o primăvară caldă, senină şi plină de dragoste! P.S.: Şi nu... urarea nu e doar pentru doamne şi domnişoare. E şi pentru bărbaţi în egală măsură! :D

E primăvară

Vine, vine primăvara! Știu, nu vă spun o noutate, doar vă aduceam aminte :D Am o floare pentru voi și o melodie ca să intrați mai bine în ritmul lui martie! VIVALDI-PRIMAVARA