Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

O noapte cât un an

Am petrecut bine de Sărbători. Şi prin petrecut nu înţeleg stat la o masă, băut bine, mâncat peste măsură, ci mai degrabă lenevit cât îi ziulica de lungă. Da, mi-am permis să stau în pat cu orele, să mă uit la filme, să râd cu poftă. Asta mai mult în perioada Crăciunului, că de Revelion am fost niţeluş mai activă. Am fost la mătuşa mea, acolo unde ne-am strâns şapte inşi, am păpat, am râs (unchiul e pur şi simplu un om de milioane) şi ne-am simţit cu toţii bine. Soţiorul s-a străduit să cânte la acordeon (între noi fie vorba, nu i-a reuşit), iar moi l-am filmat (spre binele său de om onorabil nu se cuvine să arătăm boborului acele imagini) :)) După miezul nopţii, când deja trecuserăm în 2010, şi trebuia în consecinţă să fim mai bătrâni şi mai înţelepţi cu un an... ce credeţi? Tot aşa nebuni am rămas. După ce am ciocnit şi am fost blagosloviţi, am primit "Capra":
Şi-am mâncat, şi iar am halit, şi din nou am îngurgitat, da' tot biscuite în dungă mă numesc. Nu s-a pus şi pace nici măcar un sfert de kg (nu că mi-ar părea rău!)
După cum vedeţi, am început anul bine. Şi nu mă refer la bucate, ci la faptul că în primele zile din an i-am avut alături pe cei mai dragi dintre cei dragi. Voi cum v-aţi petrecut?

Comentarii

EmaPirciu a spus…
Din pacate pentru mine, eu am avut parte de un inceput de an ceva mai in negura...
Roxana Dobrinoiu a spus…
E bine de tine .Eu de cand am intrat in concediu, de pe 23, m-am ingrasat 3 kg. Poop si un an nou fericit.!
Geocer a spus…
Si eu m-am ingrasat in concediul asta. Cu 250 g, aproximativ.
Irina Matei a spus…
Iti doresc ca noul an sa iti aduca multa liniste in suflet,sa mentina dragostea in familia ta si sa aduca un nou membru in familie,nu?:)

Postări populare de pe acest blog

După deget

Acesta este noul trend în politica românească: datul după deget. Băsescu jură pe Biblie că "nu i-a dat un pumn în plex sau în faţă" copilului de la Ploieşti (aţi observat pesemne că nu a jurat că nu l-a lovit), Geoană s-a dus să se "relaxeze", cu o zi înainte de marea confruntare, acasă la mogulul Vântu. Între un preşedinte mincinos, agresiv, beţiv, manipulator, jucător, actor şi unul Prostănac, moale, influenţabil, care nu gândeşte cu propriul creier , pe cine aţi alege dacă aţi avea ghinionul de neşansă ca duminică să se organizeze alegeri?

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m

CA SĂ fiu eu fericită...

În această dimineaţă m-am trezit foarte greu (de când mi-am pus draperii e numai noapte în dormitor). Am venit la serviciu, tonomatul mi-a livrat o cafea neobişnuit de amară. Am intrat pe bloguri, nimic să mă atragă. Numai Farmville mă mai tentează, acolo mai mulg o vacă, mai cultiv nişte floarea soarelui, mai stau pe o bancă, în mijlocul naturii... Şi trebuie să recunosc, viaţa asta îmi surâde tare mult. Parcă m-aş lua şi eu după draga de Simf şi să schimb confortul urban cu libertatea rurală. Mi-ar plăcea să muncesc la câmp, în loc să-mi distrug ochii la calculator şi creierii cu stres. Să mă trezesc în zori, să simt cum respiră natura şi să pornesc, doar cu un ulcior de apă proaspătă, la muncile ogoarelor. Iar seara, după atâta muncă, să mă răsfăţ cu o delicatesă culinară preparată din legumele şi fructele culese tot de mâna mea. Aşa că, bărbate drag, pune mâna şi schimbă Prima casă de la bloc cu cea de-a doua: de la ţară. Promit că învăţ să-ţi cos cămăşile de in rupte atunci când