Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

De la ruşi vine iarna

Unii dintre voi ştiu pasiunea mea pentru literatură rusă. Imediat ce termin de citit romanul poliţist "Indicii anatomice" de Oana Stoica Mujea, mă apuc de unul în limba lui Tolstoi. Aşa sunt eu, cum vine frigul, cum iarna siberiană îmi face cu ochiul. Dacă aveţi vreo recomandare, nu mă supăr, chiar îmi prinde bine!

Comentarii

EmaPirciu a spus…
Te invidiez. Eu nu pot...
Canguru' a spus…
Poti sa citesti "Indicii anatomice" in limba rusa si ai rezolvat doua probleme dintr-odata! :))
ViorelaDi a spus…
Draga mea, eu intotdeauna citesc cu mare placere Turgheniev.
Am si o lista: 'In ajun' 'Fum'. 'Prima iubire'. 'Un cuib de nobili', 'Apele primaverii' sau - daca de pasioneaza, 'Povestirile unui vanator'.
Ce-mi place mie la el? Ca indiferent de subiect sau de intriga, indiferent daca personajele sunt pozitive sau negative, toate sunt descrise cu delicatete, cu un fel de evlavie/ respect ale omului umil care isi recunoaste limitele si care - desi n-o spune explicit - isi asuma indemnul biblic 'Cel ce-i fara de pacat sa runce primul piatra'.
Nu stiu daca te-am convins ca merita, dar sper ca - citind - sa iti infrumuseze viata cu acea delicatete care lipseste aproape cu desavarsire omului contemporan.

PS: cartile au aparut in anii 60-70 la BPT (mai ai abonament la biblioteca?)- unele dintre ele au fost re-editate la Editurile POlirom si Prut in 2002-2003 (daca vrei sa le ai in bilbioteca de acasa).
Raluca Nicula a spus…
Mulţumesc frumos, Viorela! Da, recomandările tale m-au convins, aşa că o să dau fuguţa prin librărie să văd ce titluri, dintre cele enumerate de tine, găsesc. Sa ai un sfarsit de saptamana frumos!
Alina a spus…
Dupa Tolstoi nu ma omor. L-am citit in facultate de nevoie ca n-a fost pe gustul meu. In schimb, citind paralela facuta de tine intre venirea iernii si literatura rusa, parca m-as apuca sa recitesc pt a... oara Dostoievski. Orice. In cazul meu e in top 3.

Postări populare de pe acest blog

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m

Bloggerii cititori. Care este!

A trecut şi cea de-a nu-ştiu-câta întâlnire a clubului bloggerilor cititori (mai degrabă "discuţioşi" aş zice, că azi chiar n-am vorbit despre cărţi decât foarte, foarte puţin). Grupului nostru i s-a alăturat în această seară şi Remus Ştefan pe care mi-a făcut plăcere să-l cunosc aşa la o cafea şi-un 7up, că de ştiut îl ştiam din vedere. Mă bucur, Remus, că mi-ai onorat invitaţia, aşa că în continuare îi aşteptăm să-şi facă timp şi curaj să apară la Librăria mea şi pe domnii Cristian Cocea (cu tot cu pipă) şi Aurel Sibiceanu, zis Sibi. Au mai povestit ce-au mai făcut, ce-au mai păţit Ema (complimentată pentru "mintea ascuţită"), Oana şi al său inegalabil soţ, Sorin, şi George Cernătescu , cel care s-a întors, precum fiul risipitor, la vechea platformă blogspot, renunţând la .net . Dar n-au fost, şi eu le-am simţit lipsa, Ioana şi Dan aka "porumbeii blogosferei piteştene". Dane, vreau să ştii că am fost fată cuminte şi mi-am pregătit lecţia dată de tine

Biletu', biletu', unde e biletu'?

Să stabilim de la bun început: eu nu merg cu autobuzul, nu de alta, dar n-am de ce. Din Popa Şapcă, adică unde stau, şi până în centru, adică unde serviciuiesc, nu s-a inventat linie de transport local. Dar sunt alţii mult mai ghinionişti ca mine, trebuie să recunosc. Să te trezeşti dimineaţa, să n-ai schimbat pentru bilet, să bagi o bancnotă măricică, să aştepţi, să aştepţi, să înjuri, să primeşti biletul, să aştepţi, să nu primeşti rest. Care e următorul lucru, după înjurat, pe care-l faci? Te apuci, ca orice om normal, stresat la gândul unei grele zile de muncă, şi-i dai un capac respectivului. Hai şi un picior! Tot nimic! Straşnicul automat rămâne neînduplecat şi pace. Nu eu sunt personajul textului de mai sus, doar v-am zis că nu merg cu autobuzul, ci un piteştean la întâmplare. Am fost de curând la Primărie la o conferinţă de presă şi edilul nostru Tudor Pendiuc se văita că lumea vandalizează automatele. Unii dintre huni (mai plini de inspiraţie şi mai lipsiţi de creieraş) au băg