Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

"Indicii anatomice"

Aseară am terminat de citit "Indicii anatomice", un roman poliţist de Oana Stoica Mujea.
Vreau să vă spun că mă păştea demult curiozitatea să ştiu de ce Oana are atâta succes, de ce este una dintre cele mai bine vândute autoare de la Tritonic. Am aflat răspunsurile la întrebările mele în timp ce am parcurs această carte bine construită, care îmbină acţiunea, suspansul şi neprevăzutul cu umorul. Lala, detectiva care reuşeşte să descopere adevărul din spatele unor crime, este în primul rând în război cu ea însăşi, viaţa unei familii bolnave punându-şi amprenta asupra psihicului şi comportamentului său. Aşa că, în aventura ei, Iolanda Ştireanu, pe numele din buletin, are să înfrunte mai multe temeri, printre care principala este agorafobia. A doua este frica de a se îndrăgosti, de a-şi dărui inima din nou, după ce iubitul anterior a dispărut în ceaţă înainte de căsătorie. Bogdan Hrib, directorul editurii Tritonic (şi în carte şi în realitate) o vindecă pe detectivă, uşor-uşor, de toate suferinţele, folosind alifia miraculoasă a dragostei care aşteaptă.
Şi, cu toate comentariile mele anterioare, romanul nu este unul de dragoste, este unul plin de crime, indicii, piste, nervi, cafele şi ţigări. Talentul scriitoarei de a improviza, de a ţese întâmplări şi capcane în jurul personajelor este cel care planează peste carte, dându-i originalitate. Cei care o cunosc pe Oana ştiu că în "Indicii anatomice", o mare parte din ea se află nu în personajul principal Lala, ci în personajul Crina Dunca (ziarista din Satu-Mare). Sau mă înşel?

Comentarii

Geocer a spus…
In mod sigur te inseli. In personajul Crina Dunca este chiar Crina Dunca. Pe cand Iolanda vorbeste exact cu vorbele Oanei.
Lasa ca o intrebam vineri seara si chestia asta.
Raluca Nicula a spus…
Iolanda nu mi se pare a semana cu Oana. Asa am perceput eu :D
Canguru' a spus…
De acord cu George, dar mai bine ne lamurim vineri! Asta daca nu cumva ne da Oana un raspuns de ne baga si mai rau in ceata...
Oana a spus…
Vineri o sa fiu muta, presimt eu :P Merci, Raluca!
Si nu, Crina seamana foarte mult cu mine din multe puncte de vedere, dar e chiar ea. Insa, da, semanam la multe, multe. Lui George nu-i raspund :P
Raluca Nicula a spus…
Oana, mă bucur că ai lămurit situaţia. Deci, avem toţi dreptate! :D
Cristi a spus…
link exchange?!

blogu meu-->

http://seducatori.blogspot.com

daca mai adaugat trimite mesaj cu adresa ta :)
Geocer a spus…
Mai ales eu am dreptate !
Raluca Nicula a spus…
Geocer, mai ales tu, ca de obicei! :P

Postări populare de pe acest blog

Să o cunoaștem mai bine pe bloggerița și scriitoarea Zăpă Strit!

Cu ceva timp în urmă vă vorbeam pentru prima dată despre Zăpă Strit și prima ei carte: "Dau totul pentru un secret". Vă spuneam că m-a impresionat foarte mult cartea, făcând parte din acea categorie de scrieri care-ți alină sufletul și te ajută să te descoperi. Privind înapoi, acum, după ce stările și impresiile s-au așezat pe rafturile minții și ale sufletului, pot spune cu mâna pe inimă că această carte merită recitită o dată pe lună. De ce? Ca să zâmbim, ca să iubim, ca să ne reamintim cine suntem. 

CITIȚI ȘI:
În așteptarea ta, Rodica
În oglindă
Așa că, dacă pentru mine "Dau totul pentru un secret" a devenit o carte atât de importantă, poate și pentru restul fanilor Zăpă Strit este la fel. În consecință, scriitoarea merită să ajungă, nu unde și-a propus, nici unde am vedea-o noi, ci acolo unde TREBUIE, unde i-a fost dat să ajungă. Adică, sus de tot, pe culmile succesului și ale celebrității. Sunt sigură că v-am stârnit dorința de a o cunoaște mai bine pe Adriana, cr…

Cerșetorul

Fănuț avea trei lei în buzunar. Mama îi îndesase de dimineață în geaca uzată de fâș și-i dăduse indicații clare:
- Ia ăștia să-ți iei ceva de mâncare. Un pachet de biscuiți și un iaurt. Sau un senviș de la chioșcul de lângă școală. Ai înțeles? L-a pupat și i-a urat o zi frumoasă, privindu-l de la scară cum dispare după bloc. Fănuț s-a întâlnit cu Daniel, colegul lui, și au început să discute aprins despre teme, despre învățătoare și despre Arina, blonda cu ochi albaștri care vine mereu la școală îmbrăcată în ștrampi și fuste deasupra genunchilor.  Frunze de arțar și de tei cad și se așează pe trotuar, pavându-le calea celor doi în nuanțe calde de galben. E frig. Mâinile camarazilor sunt îndesate în buzunare. Un vânt tăios suflă dinspre munte, aducând cu el aroma rece a zăpezii.
-    A nins la munte, zice Fănuț.
-    Da, a început de ieri. Am văzut la știri.
-    De abia aștept să ningă și la noi, să ieșim prin parc cu săniile.
Fănuț își ridică privirea printre crengile aproape goale. Cerul…

În așteptarea ta, Rodica

Premiul I la Concursul Național de proză scurtă "Radu Rosetti", jud. Bacău, 2016

    M-a trezit sirena unei ambulanțe. Am ridicat capul de pe pernă buimăcit, fixându-mi ochii pe fereastră. Și azi plouă. Mi s-a luat de apa asta care pică și se așează în băltoace pe ciment. Norii subțiri cern o lumină difuză. Când plouă, ziua e o seară prelungă. Și nu-mi place asta, pentru că serile sunt pentru mine corvoade psihice. Mă ridic, mă frec la ochi și-mi caut papucii pe lângă pat. Casc. A dracu sirenă dacă tace! I-auzi! Alta! Asta o fi una de poliție? Niciodată nu le-am deosebit. Îmi car picioarele încremenite spre aragaz. Aprind chibritul, pun foc și fixez ibricul de inox deasupra flăcării. Am măsurat o ceașcă de apă pe care o torn în el. Aștept să fiarbă. Deranjul din bucătăria mea e ceva la ordinea zilei de când a plecat Rodica. Dacă ar vedea ea vasele nespălate din chiuvetă și de pe masă, cârpele de bucătărie mototolite și îndesate care pe unde sau petele uscate de pe gresie, și…