D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
Am fost aseară la Filarmonică, la Ethos Japonez. A fost frumos, numai că am o singură nemulţumire: sala. Acustica lasă serios de dorit.
Să revenim la spectacol: mi-au plăcut în special concertul pentru flaut şi orchestră şi cântecele japoneze pentru cele patru anotimpuri. Mi-am încântat ochii cu un kimono floral, cu tente de roşu aprins şi mi-am adus instant aminte de frumosul film: "Memoriile unei gheişe". Soprana Akiko Hayakawa a fost superbă, aducând cu sine ceea ce are mai frumos poporul japonez: gingăşia, delicateţea şi rafinamentul.
Felicitări Filarmonicii din Piteşti pentru că a reuşit şi de această dată să fie la înălţime. Rămân la părerea mea că un bun management face minuni într-un oraş ca al nostru, în care nu ducem lipsă de oameni de calitate, care ştiu să guste muzica bună. Da, a fost sala plină şi m-am bucurat foarte mult!
Comentarii