Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!

!!! Am preluat leapşa!!!
Mare bucurie mi-a făcut Mihai Alexandrescu astăzi. M-a făcut să mă gândesc la cărţile citite şi uitate pe acolo pe undeva, prin cotloanele minţii sau prin cele ale bibliotecii. Mulţumesc, Mişu! O să încerc să-mi aduc aminte selectiv, dar răspunsurile nu pot fi decât unele provizorii... Să nu uităm că eu sunt într-o etapă în care încă mă edific şi explorez. Aşa că răspunsurile mele s-ar putea să nu fie surprinzătoare. Deci, să vedem:
1. Care este cea mai bună carte citită de tine?
Învierea (Lev Tolstoi); Portretul lui Dorian Gray (Oscar Wilde); Jurnalul fericirii (Nicolae Steindhardt)
2. Ai făcut cadou cărţi?
Da, din păcate prea puţine. Mai multe am primit.
3. Care este viitorul literaturii?
Ca şi trecutul sau prezentul: plin de încercări, dar subţire în reuşite.
4. În ce limbi ai citit cărţi?
Română.
5. Ce cărţi “celebre” nu ţi-au plăcut?
Paulo Coelho - Alchimistul (deşi aş fi cam dură),
6. Ce ţară a produs cea mai bună literatură?
Rusia. Şi nu cred că am să mă răzgândesc vreodată.
7. Iei notiţe din cărţile pe care le citeşti?
Daaa. Sunt obsedată de chestia asta.
8. Cam câte cărţi ai citit până acum?
Habar n-am. Promit că în curând o să fac o listă.
9. Cu ce cărţi ai dormit în braţe de plictiseală?
Paulo Coelho - 11 minute; Jeanette Winterson - The passion. Cam greu să las o carte să mă plictisească. Mai repede o las din mână...
10. Ce înseamnă cărţile pentru tine?
Un drog fără efecte adverse
11. Care este cea mai scumpă carte pe care ai cumpărat-o?
DEX-u! Am împrumutat de la Bibliotecă majoritatea cărţilor pe care le-am citit, pentru că bugetul de student amărăştean nu mi-a permis mai mult.
12. Care este cel mai tare final la o carte citită?
Knut Hamsun - Foamea; Chinua Achebe - O lume se destramă; Gabriel Garcia Marquez - Un veac de singurătate; Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul (Biblia Ortodoxă) - găsiţi voi un final mai tare decât Marele Final?
13. Care este cea mai influentă carte citită de tine?
Toate sunt, în felul lor.
14. Care scriitor te-a influenţat cel mai mult ?
Jane Austen. Prea m-a făcut să cred, la un moment dat, că toate iubirile adevărate au un happy-end!
15. Cât de repede citeşti o carte?
Depinde. Am citit o carte şi în câteva ore (Adela - Garabet Ibrăileanu), dar şi în câteva săptămâni (Lev Tolstoi - Anna Karenina)
16. Poate literatura să schimbe lumea?
Dacă "lumea" ar citi-o, DA!
Dau leapşa mai departe către Crengu.

Comentarii

Marian a spus…
la Alchimistul iti dau perfecta dreptate.. o carte in care se repeta OBSEDANT aceeasi idee - 'urmarea destimului', coelho simtindu-se dator sa ne dispere din 5 in 5 pagini cu ea.

pentru mine cartea a fost o plictiseala la superlativ, am citit-o pana la capat sperand sa gasesc ceva care sa explice cohorta de fani ai lui coelho...

Postări populare de pe acest blog

Zăpă Strit - „Cavalerii mesei oltenești”

Pe masă - zaibăr, gogoși și prăjituri, de-ți plouă-n gură, nu alta. Pe scaune, lume multă ca la spectacolele lui Fuego. Atmosfera - destinsă și caldă. Oare ce se-ntâmplă aici? S-o da ceva gratis? Or fi tigăi la promoție? Mai ceva, muică! Se lansează Cavalerii mesei oltenești (august, 2017, Editura Smart Publishing)! Zăpă Strit a dat iar lovitura, după succesul volumului său de debut „Dau totul pentru un secret”!

 A venit lume din toată țara la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”! Ba chiar, unii au lăsat răcoarea Londrei, pentru canicula Piteștiului, doar pentru a o vedea în carne și oase pe cea care le descrețește frunțile, în fiecare zi, cu textele ei savuroase, pline de umor. N-ai cum să n-o iubești pe Adriana - Zăpă Strit! N-ai cum! Ți se cuibărește acolo în inimă și nu mai pleacă nici cu procuratura! Și știți de ce? Pentru că Adriana scrie onest și sensibil, așa cum e ea. Cuvintele ei curg cu lejeritate, dându-i și cititorului încredere să se deschidă, să se asculte pe dinăuntru …

Frances Hodgson Burnett - "Grădina secretă"

Dacă aș fi psiholog, aș recomanda această carte în tratamentul depresiilor, și spun asta cu toată convingerea. Citind-o, vei simți cum încolțesc în tine dragostea de natură și de frumos, la fel cum o fac trandafirii și crinii din fascinanta grădină secretă.

Cartea, care este una pentru copiii de toate vârstele, prezintă povestea unei fetițe din India rămasă orfană după ce holera îi seceră pe toți cei apropiați, ea fiind nevoită să plece în Anglia, la conacul unchiului Archibald Craven. Odată ajunsă la Misselthwaite Manor, începe o minunată aventură pentru Mary Lennox. Aici, ea va descoperi un conac cu 100 de camere, majoritatea încuiate, dar și o grădină secretă ale cărei porți au fost ferecate în urmă cu 10 ani, după ce stăpâna a murit. Bineînțeles că firea curioasă nu o poate ține pe copilă departe de grădina secretă și de povestea ei. În scurt timp, Mary cea sălbatică și "foarte încăpățânată", care nu știa și nici nu voia să-și facă prieteni, se schimbă complet, devine mai…

Hermann Hesse - „Siddhartha”

Am o slăbiciune pentru cărțile lui Hermann Hesse, scriitorul german care în 1946 a luat Premiul Nobel. Ce iubesc pur și simplu la operele lui? Sunt mai multe lucruri, dar, în principal, mă fascinează personajele sale, care-și caută cu stăruință sensul în viață.

„Siddhartha” a fost pentru mine o revelație. Citind această carte am avut un sentiment amestecat de pace și frumos pe care nu-l mai simțisem de foarte mult timp. Tocmai de aceea cred că nu-l voi uita niciodată pe Siddhartha, fiul de brahman care pleacă din casa tatălui său pentru a se descoperi. Și despre niciun alt lucru de pe lumea asta nu știu mai puțin ca despre mine, despre Siddhartha!

Urmărindu-i periplul prin India, m-am întrebat de ce, în general,  omul simte nevoia să-și ia lumea în cap ca să-și cunoască sufletul. Și m-am gândit că oricât de istovitor și de paradoxal ți-ar părea uneori acest drum al cunoașterii de sine, tot vei simți la un moment dat că merită cu vârf și îndesat tot efortul. Pentru că (nu-i așa?) farmecul…