D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
Sunt fericită. Am găsit, în sfârşit, un film pe care l-am căutat demult. O poveste de dragoste deosebită, plină de înfrânare, dar şi de eliberare, în care însăşi iubirea e un fruct interzis."The thorn birds" (Pasărea spin) m-a fascinat încă de pe când eram micuţă. Numai că atunci eram foarte răzvrătită pe părintele enamorat care nu reuşea să-şi înfrâneze pornirile trupeşti. Acum, după ce am vizionat din nou ecranizarea bestseller-ului lui Colleen McCullough, îmi dau seama că e atât de complexă şi profundă. Şi mă gândeam aşa, privind cele opt cd-uri ale producţiei, că firea ne e atât de slabă. Doar mintea e cea care face diferenţa între oameni.
The Thorn Birds Theme-flaut
The Thorn Birds Theme-flaut
Comentarii