Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

New look

De ce nu sesizează bărbaţii micile schimbări, pornind de la banalul vopsit (hai că în cazul meu de la şaten deschis la castaniu TREBUIE să fie o diferenţă), până la complicatul tuns (adică, HELLO!, când m-am trezit de dimineaţă lângă tine aveam părul lung, iar acum când vii acasă şi mă vezi cu el până la umeri... ţi se pare "la fel"?).
În fine, mă depăşesc misterele bărbăteşti. Să fie femeile mult mai atente la detaliu decât bărbaţii? Exemplu: avem şi noi şi ei în faţă o sticlă de bere (zic şi eu, nu mă omor după asta, în fine); noi ne uităm la culoare, etichetă, forma paharului în care chelneriţa plictistă toarnă agale şi eventual la scrumiera care de cele mai multe ori e murdară. Ei privesc cu încântare la formele chelneriţei şi duc la gură sticla sau paharul fără să se mai sinchisească de alte chestii din jur. Pragmatici, domne!
Revenim la new look... După ce le spui mieros: "M-am vopsit, nu-i aşa că arăt mai bine?", urmează răspunsul tipic masculin: "Da, dar eşti mult mai frumoasă naturală!". Nu zău... câţi dintre voi aţi privi fermecaţi o femeie neepilată sau cu cearcăne cât cepele? Nu-i aşa că v-ar piere pofta? Aşa mă gândeam şi eu... :D

Comentarii

EmaPirciu a spus…
Asa, asa ca bine le zici!
Anonim a spus…
Eu sunt destul de atent la detalii, dar chiar şi aşa îmi sunt scoşi ochii cu ocazia micilor schimbări de look pe care le practică fetele din viaţa mea. Cred că mintea bărbaţilor e predispusă la a judeca superficial mediul înconjurător şi la a trece rapid de la un element la altul. Femeile, pe de altă parte, încearcă să cunoască lumea mult mai în profunzime. Văzând că mai toţi bărbaţii sunt aproape ignoranţi la micile schimbări din jurul lor, aş spera că jumătatea mai bună a speciei umane s-ar arăta mai îngăduitoare. Dar dacă au ocazia să ne reproşeze ceva, rareori o lasă să scape. But we try, o God do we try...
Geocer a spus…
A fi femeie naturala nu inseamna neaparat sa fii neepilata sau cu cearcane la ochi.
Raluca Nicula a spus…
@Geocer: Dar implica si chestiile astea, totusi...

Postări populare de pe acest blog

După deget

Acesta este noul trend în politica românească: datul după deget. Băsescu jură pe Biblie că "nu i-a dat un pumn în plex sau în faţă" copilului de la Ploieşti (aţi observat pesemne că nu a jurat că nu l-a lovit), Geoană s-a dus să se "relaxeze", cu o zi înainte de marea confruntare, acasă la mogulul Vântu. Între un preşedinte mincinos, agresiv, beţiv, manipulator, jucător, actor şi unul Prostănac, moale, influenţabil, care nu gândeşte cu propriul creier , pe cine aţi alege dacă aţi avea ghinionul de neşansă ca duminică să se organizeze alegeri?

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m

CA SĂ fiu eu fericită...

În această dimineaţă m-am trezit foarte greu (de când mi-am pus draperii e numai noapte în dormitor). Am venit la serviciu, tonomatul mi-a livrat o cafea neobişnuit de amară. Am intrat pe bloguri, nimic să mă atragă. Numai Farmville mă mai tentează, acolo mai mulg o vacă, mai cultiv nişte floarea soarelui, mai stau pe o bancă, în mijlocul naturii... Şi trebuie să recunosc, viaţa asta îmi surâde tare mult. Parcă m-aş lua şi eu după draga de Simf şi să schimb confortul urban cu libertatea rurală. Mi-ar plăcea să muncesc la câmp, în loc să-mi distrug ochii la calculator şi creierii cu stres. Să mă trezesc în zori, să simt cum respiră natura şi să pornesc, doar cu un ulcior de apă proaspătă, la muncile ogoarelor. Iar seara, după atâta muncă, să mă răsfăţ cu o delicatesă culinară preparată din legumele şi fructele culese tot de mâna mea. Aşa că, bărbate drag, pune mâna şi schimbă Prima casă de la bloc cu cea de-a doua: de la ţară. Promit că învăţ să-ţi cos cămăşile de in rupte atunci când