Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Clubul bloggerilor (IV)

Întâlnirea a patra din cadrul clubului bloggerilor a fost una dintre cele mai reușite. Părerea mea. Poate și pentru că s-a desfășurat în același interval orar în care mai marii țării se confruntau de zor. Păcat că întâlnirea noastră n-a fost televizată, ar fi fost mai faină, zău.
Am citit cu toții "Indiciile anatomice" ale Oanei, ne-au plăcut, am motivat și de ce, am avut și întrebări, la care am primit răspunsuri (mare lucru e să stai față în față cu autorul cărții pe care ai savurat-o cu plăcere). Surpriza a venit cu siguranță în seara asta de la Mișu, care în sfârșit ni s-a alăturat. Mai are rost să vă mai spun ceva despre el? Îl cunoașteți. E ziarist, e blogger, e inteligent, citește mult și bine.
Au mai participat: Ioana, Geocer, Adi Enache, Ema, Alin, Canguru, Sorin, Dan Badea. După cum vedeți, suntem mai mulți cu fiecare întâlnire, lucru care mă bucură.
Pentru data viitoare avem de citit, la recomandarea mea, "Foamea" de Knut Hamsun și la recomandarea lui George - "Adam și Eva" de Liviu Rebreanu. Până atunci, poate reușim să ajungem și la Gaudeamus.
UPDATE: POZE AICI!

Comentarii

Canguru' a spus…
Raluca, si pozele? Ca am si acum blitz-uri in creier...
Raluca Nicula a spus…
Pozele nu le pot pune deocamdata ca eu acasa am net prin modem și merge foarte, foarte greu să le încarc. Le voi posta duminica de la serviciu :D
Alexandru Stirbu a spus…
Imi pare sincer rau ca n-am putut participa...mai ales ca m-am facut baiat serios, si scriu mai des pe
http://cemadoare.blogspot.com

Postări populare de pe acest blog

După deget

Acesta este noul trend în politica românească: datul după deget. Băsescu jură pe Biblie că "nu i-a dat un pumn în plex sau în faţă" copilului de la Ploieşti (aţi observat pesemne că nu a jurat că nu l-a lovit), Geoană s-a dus să se "relaxeze", cu o zi înainte de marea confruntare, acasă la mogulul Vântu. Între un preşedinte mincinos, agresiv, beţiv, manipulator, jucător, actor şi unul Prostănac, moale, influenţabil, care nu gândeşte cu propriul creier , pe cine aţi alege dacă aţi avea ghinionul de neşansă ca duminică să se organizeze alegeri?

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m

CA SĂ fiu eu fericită...

În această dimineaţă m-am trezit foarte greu (de când mi-am pus draperii e numai noapte în dormitor). Am venit la serviciu, tonomatul mi-a livrat o cafea neobişnuit de amară. Am intrat pe bloguri, nimic să mă atragă. Numai Farmville mă mai tentează, acolo mai mulg o vacă, mai cultiv nişte floarea soarelui, mai stau pe o bancă, în mijlocul naturii... Şi trebuie să recunosc, viaţa asta îmi surâde tare mult. Parcă m-aş lua şi eu după draga de Simf şi să schimb confortul urban cu libertatea rurală. Mi-ar plăcea să muncesc la câmp, în loc să-mi distrug ochii la calculator şi creierii cu stres. Să mă trezesc în zori, să simt cum respiră natura şi să pornesc, doar cu un ulcior de apă proaspătă, la muncile ogoarelor. Iar seara, după atâta muncă, să mă răsfăţ cu o delicatesă culinară preparată din legumele şi fructele culese tot de mâna mea. Aşa că, bărbate drag, pune mâna şi schimbă Prima casă de la bloc cu cea de-a doua: de la ţară. Promit că învăţ să-ţi cos cămăşile de in rupte atunci când