D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
În ultimii ani, din ce în ce mai des se promovează pomenile. La Piteşti, cel puţin, nu e sezon ca Pendiuc să nu dea ouă, mici, bere şi lumea să nu se îmbulzească. Am văzut ceva asemănător la Vanghelie (doar face parte din marea şi fericita "familie roşie"). Mi-e scârbă.
Azi, de Sfinţii Constantin şi Elena, protectorii oraşului, s-a oficiat o slujbă Te Deum, după care a început nebunia: toată lumea s-a bulucit pe Pendiuc să ia ouă şi cozonac. Oameni de toate vârstele, de diferite ranguri sociale. N-a mai contat. Erau toţi acolo o apă şi-un pământ, şi edilul printre ei, fericit şi împlinit.
Parcă în momentul ăla mi-a dat cineva o palmă. Cum îmi permit eu ca într-un asemenea oraş, cu asemenea concetăţeni, să visez la o... locuinţă socială, spre exemplu? Mi-ajunge o fântână muzicală leneşă, care "prestează" doar în campanii şi în preajma unor evenimente. E!, prea multe pretenţii şi pe mine de la o civilizaţie "pomenizată", în care unii locuitori încă nu s-au dat jos din bananier! Şi apropos de maimuţe, luaţi de citiţi aici o poezie TAREEE!
Comentarii
ce a facut? circ, la asta se pricepe cel mai bine. si oricum nu a facut cu banii lui...
pitestiul este probabil singurul oras cu peste 50.000 locuitori unde nu s-a construit nici macar un bloc anl dupa revolutie.
turnu magurele, oras cu 30.000 locuitori are un cartier intreg anl.