joi, 25 august 2016

Care e cartea ta preferată?

Astăzi am o curiozitate: care e cartea ta preferată? Când ai citit-o? Ce te-a impresionat atât de mult la ea? Voi începe eu:


În urmă cu vreo șase-șapte ani, am pus mâna pe "Quo Vadis", a lui Henryk Sienkiewicz, și de atunci nu am mai găsit altă carte să o egaleze. Țin minte și acum că intrasem în Librăria Mihai Eminescu, din centrul Piteștiului, și în timp ce mă perindam printre rafturi, mi-a sărit în ochi ca o bijuterie rară. Am răsfoit-o și am vrut-o. Nu mai aveam răbdare! Știam că e o capodoperă pentru care i s-a acordat autorului Premiul Nobel pentru Literatură (în 1905), iar pe parcursul lecturării ei am și înțeles de ce.

"Quo Vadis" te învăluie cu totul, te face să trăiești la intensitate maximă persecuțiile creștine din timpul lui Nero, dar și fiorii atât de puri ai dragostei dintre ofițerul roman Marcus Vilnius și tânăra creștină Ligia. "Quo vadis" este despre istorie, religie și sacrificii, toate acestea prezentate sub o formă atât de incitantă, încât povestea te cucerește de la primele rânduri.

"Quo vadis" este o carte ce nu are cum să-ți rămână indiferentă: te cutremură, te încântă, îți dă aripi, îți trezește întrebări și răspunsuri. Am rămas cu sentimente intense după atâția ani de când am citit-o, semn că este foarte probabil să troneze mult și bine în ierarhia romanelor pe care le ador.

În topul tău, ce carte e pe locul întâi?

8 comentarii:

EmaPirciu spunea...

Cred ca as putea citi toate cartile scrise vreodata si cartea mea preferata ar ramane tot Micul Print. Pentru ca este despre oameni in general si despre fiecare dintre noi, in acelasi timp. Pentru ca o poti citi de 100 de ori si de fiecare data vei descoperi alt sens, alta idee, alt motiv ca sa o recitesti. Pentru ca nu e poveste mai frumoasa pe lume. E o metafora cazuta din cer si redata intr-o carte simpla. Nu are zorzoane, nici ganduri ascunse, nici cuvinte grele. E ca apa atunci cand ti-e sete, sau ca zambetului unui om drag, adica perfecta.

Crengu spunea...

Am stat, m-am gandit si am intors raspunsul pe toate partile. Si am constatat ca da, mi-au placut multe carti din cate am citit, dar nu am niciuna preferata. Cel putin nu din literatura. Si uite ca n-am citit Micul Print, dar m-a convins Ema cu desavarsire. :)

Raluca Nicula spunea...

Ema, "Micul prinț" e şi el în top, dar o consider deja ca un abecedar lumesc, o carte de căpătâi! Total de acord cu tot ce ai spus despre ea, am exact aceleaşi impresii.

Raluca Nicula spunea...

Crengu, atunci când întâlneşti cartea cea mai cea, să ne faci cunoştință! Pentru că da, o carte de top e ca dragostea adevărată (cică o întâlneşti doar o dată în viață).

Crengu spunea...

Tind sa fiu un pic Gica Contra, asa ca ma limitez la a spune doar ca daca voi mai citi, te voi anunta. :D

Canguru' spunea...

Ce uşor era dacă întrebai care a fost cea mai proastă carte citită vreodată... Răspundeam cu ochii închişi Fifty Shades Of Grey!
Aşa e greu... Am stat destul de mult să mă gândesc şi cred că pun pe primul loc Shogunul. Poate pentru că e o carte de aventuri citită la vârsta aventurilor, cu o poveste de dragoste interzisă într-o perioadă în care aveam o poveste de dragoste interzisă...

Raluca Nicula spunea...

Cred ca stiam ca Fifty e the worst, am vazut pe fb, parca :)
Cat despre Shogun, am vazut filmul, asa ca nu m-am mai incumetat sa citesc cartea! O am... sa ma apuc? N-o fi prea tarziu? :)

Stefan spunea...

cam tot ce scriu Attila Bartis si Luis Sepulveda