Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Un an de la căsătorie...

A fost odată o fată de la ţară, modestă în fapte şi în port. A fost odată un băiat de la oraş, frumos şi zâmbăreţ, cu un suflet mai mare decât el. Dumnezeu a făcut ca ei să se întâlnească şi să descopere în scurt timp că se iubesc atât de mult! După câţiva ani, pasul cel mare a fost făcut, aşa că la 23 august 2008 s-au căsătorit. În ziua lor specială, cei doi au simţit cum dragostea lor înfloreşte, cum capătă culoare şi... binecuvântare.
Ne dorim un drum lung şi fericit împreună, presărat cu realizări, succese şi sănătate. Ceea ce vă urăm şi vouă tuturor celor care credeţi în dragostea adevărată şi necondiţionată. Pentru că, să ştiţi, visele chiar devin realitate, atunci când crezi cu tărie în ele...

Comentarii

Geocer a spus…
Sa traiti impreuna, fericiti pana la adanci batraneti.
Vasile Andreica a spus…
:) sa va fie bine, e o incurajare minunata pentru mine sa vad asta tocmai azi.
EmaPirciu a spus…
La Multi Ani!
suntjos a spus…
La cati mai multi ani impreuna si nu lasa sanatatea pe ultimul loc. ;))
Raluca Nicula a spus…
@suntjos: mare dreptate ai, chiar nu trebuie lăsată pe ultimul loc. Aici, din euforia momentului am enumerat-o spre final... Mulţumesc de urări!
dumis a spus…
Multi multi ani impreuna! Ti-am mai zis ca va sta bine impreuna, si se vede ca va iubiti mult!

P.S. : pot sa fac live-blogging de la botezul primului vostru copil :D?
Raluca Nicula a spus…
@Dumis: da, poţi, dar vei mai avea de aşteptat :) Mulţumim pentru urare. Dar eu pot să fac live-blogging de la nunta ta? Hai că Oana mi-ar da voie :)
Andreea R. a spus…
Felicitari, Raluca si la cat mai multi ani de casnicie inainte!

p.s.: ai lipsit de la intalnirea bloggerilor :(
Raluca Nicula a spus…
Mulţumesc, Andreea. Ne revedem cu proxima ocazie ;)

Postări populare de pe acest blog

După deget

Acesta este noul trend în politica românească: datul după deget. Băsescu jură pe Biblie că "nu i-a dat un pumn în plex sau în faţă" copilului de la Ploieşti (aţi observat pesemne că nu a jurat că nu l-a lovit), Geoană s-a dus să se "relaxeze", cu o zi înainte de marea confruntare, acasă la mogulul Vântu. Între un preşedinte mincinos, agresiv, beţiv, manipulator, jucător, actor şi unul Prostănac, moale, influenţabil, care nu gândeşte cu propriul creier , pe cine aţi alege dacă aţi avea ghinionul de neşansă ca duminică să se organizeze alegeri?

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m

CA SĂ fiu eu fericită...

În această dimineaţă m-am trezit foarte greu (de când mi-am pus draperii e numai noapte în dormitor). Am venit la serviciu, tonomatul mi-a livrat o cafea neobişnuit de amară. Am intrat pe bloguri, nimic să mă atragă. Numai Farmville mă mai tentează, acolo mai mulg o vacă, mai cultiv nişte floarea soarelui, mai stau pe o bancă, în mijlocul naturii... Şi trebuie să recunosc, viaţa asta îmi surâde tare mult. Parcă m-aş lua şi eu după draga de Simf şi să schimb confortul urban cu libertatea rurală. Mi-ar plăcea să muncesc la câmp, în loc să-mi distrug ochii la calculator şi creierii cu stres. Să mă trezesc în zori, să simt cum respiră natura şi să pornesc, doar cu un ulcior de apă proaspătă, la muncile ogoarelor. Iar seara, după atâta muncă, să mă răsfăţ cu o delicatesă culinară preparată din legumele şi fructele culese tot de mâna mea. Aşa că, bărbate drag, pune mâna şi schimbă Prima casă de la bloc cu cea de-a doua: de la ţară. Promit că învăţ să-ţi cos cămăşile de in rupte atunci când