Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Trăiască Partidul Comunist!

Lotul permiselor e liber. "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis eliberarea din arest a fostului şef al Serviciului Permise şi Înmatriculări Auto Argeş, Codruţ Gheorghe Vlăsceanu şi adjunctului său, Vasile Voinea, precum şi a altor şapte persoane care au fost arestate în dosarul Permiselor din Argeş, judecătorii acceptând recursul făcut de avocaţii acestora împotriva prelungirii măsurii arestării preventive în acest caz. În arest vor rămâne, însă, Aurelian Rădoi şi Virgil Ioniţă, subofiţeri, Paul Mandu, inginer de sistem, şi Eduard Constantin Dumitrescu, Florin Mircea Silveanu şi Marius Epure. Lotul a fost arestat în luna iunie a anului trecut" (epiteşti.ro)
Aşadar, oamenii care au luat mită la greu şi le-au dat permise unor analfabeţi care au ucis oameni nevinovaţi pe şoselele din România sunt liberi. Lotul Penescu însă, a fost transferat la Penitenciar şi toate cererile de liberare sub control judiciar au fost respinse (doar lui Libertatu i s-a acceptat).
Cum vine asta, vă puteţi întreba la fel ca mine... Păi, hai să vedem. Din toată mascarada asta reiese că Penescu a făcut un genocid. A ucis cu sânge rece oameni, i-a jefuit, le-a dat în cap, i-a schingiuit, i-a supus la cazne inimaginabile şi pentru toate aceste acte de teroare trebuie ţinut departe de lume, fiind un adevărat pericol. Adică, mai înţelege cineva de ce, după ce a fost înaintat rechizitoriul, mai stă la Penitenciar? Ce mai poate influenţa? Şi cum, având în vedere că aşa zisa libertate i-ar fi vegheată îndeaproape de cineva?
Cred cu tărie în continuare că ceea ce i se întâmplă lui Cornel Penescu şi tuturor celor din “lotul” său este un ABUZ. Ar fi păcat ca apropiaţii lor să nu se unească şi să nu apeleze la CEDO. Nu e posibil aşa ceva. În ce Românie trăim? Nu cumva ne-am întors la anii 80?

Comentarii

Vasile Andreica a spus…
mda. si ce pedeapsa ar merita Becali atunci? iradiere lenta intr-o camera inchisa?

Postări populare de pe acest blog

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m

Bloggerii cititori. Care este!

A trecut şi cea de-a nu-ştiu-câta întâlnire a clubului bloggerilor cititori (mai degrabă "discuţioşi" aş zice, că azi chiar n-am vorbit despre cărţi decât foarte, foarte puţin). Grupului nostru i s-a alăturat în această seară şi Remus Ştefan pe care mi-a făcut plăcere să-l cunosc aşa la o cafea şi-un 7up, că de ştiut îl ştiam din vedere. Mă bucur, Remus, că mi-ai onorat invitaţia, aşa că în continuare îi aşteptăm să-şi facă timp şi curaj să apară la Librăria mea şi pe domnii Cristian Cocea (cu tot cu pipă) şi Aurel Sibiceanu, zis Sibi. Au mai povestit ce-au mai făcut, ce-au mai păţit Ema (complimentată pentru "mintea ascuţită"), Oana şi al său inegalabil soţ, Sorin, şi George Cernătescu , cel care s-a întors, precum fiul risipitor, la vechea platformă blogspot, renunţând la .net . Dar n-au fost, şi eu le-am simţit lipsa, Ioana şi Dan aka "porumbeii blogosferei piteştene". Dane, vreau să ştii că am fost fată cuminte şi mi-am pregătit lecţia dată de tine

Biletu', biletu', unde e biletu'?

Să stabilim de la bun început: eu nu merg cu autobuzul, nu de alta, dar n-am de ce. Din Popa Şapcă, adică unde stau, şi până în centru, adică unde serviciuiesc, nu s-a inventat linie de transport local. Dar sunt alţii mult mai ghinionişti ca mine, trebuie să recunosc. Să te trezeşti dimineaţa, să n-ai schimbat pentru bilet, să bagi o bancnotă măricică, să aştepţi, să aştepţi, să înjuri, să primeşti biletul, să aştepţi, să nu primeşti rest. Care e următorul lucru, după înjurat, pe care-l faci? Te apuci, ca orice om normal, stresat la gândul unei grele zile de muncă, şi-i dai un capac respectivului. Hai şi un picior! Tot nimic! Straşnicul automat rămâne neînduplecat şi pace. Nu eu sunt personajul textului de mai sus, doar v-am zis că nu merg cu autobuzul, ci un piteştean la întâmplare. Am fost de curând la Primărie la o conferinţă de presă şi edilul nostru Tudor Pendiuc se văita că lumea vandalizează automatele. Unii dintre huni (mai plini de inspiraţie şi mai lipsiţi de creieraş) au băg