Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Ştiţi la ce visez?

La un Crăciun alb, ca-n copilărie, cu nămeţi greoi şi strălucitori, cu chipuri vesele şi inocente, înroşite de frig şi entuziasm. Cine ne-a furat zăpada, s-o aducă repede înapoi! Suntem pierduţi fără ea... :(

Comentarii

'zmen a spus…
asa e , vreau sa ma dau cu sania:D
Anonim a spus…
tu nu stiai ca fara colindele lui Hrusca nu exista Craciun!! who the fuck is Bing Crosby?
Raluca Nicula a spus…
@zmen: nu m-am mai dat de cativa ani cu sania, chiar mi-e dor
@morarucostin: stiu, stiu, si chiar imi place Hrusca. Eu nu m-am referit atat la Crosby, cat la mesajul lui "White Christmas". El exprima in acest colind exact ceea ce simt si eu.
Irina a spus…
Iti amintesti cand ne duceam acasa de la sanius,plini de zapada,inghetati,dar nu eram mai niciodata bolnavi!Mi-e foarte dor de copilarie!
Raluca Nicula a spus…
Irina, si mie mi-e foarte dor de sanius, bataile cu bulgari, cazematele din curte, bobul de pe partie, si cate si mai cate :(
Ciupel a spus…
Fiecare ce a auzit in casa, cu ce a crescut. Pentru mine nu e Craciun fara Bing Crosby, Al Martino, Elvis, Perry Como, Nat King Cole.... Tata avea o banda si o punea la Mag(netofon) in fiecare decembrie. Mie Hrusca nu-mi spune nimic. E chestie de obijnuinta.
P.S.: Pt. cei care cred ca e neaparat nevoie sa fie romanii cei mai tari: suntem o cultura mica, nu ne comparam cu altii, asa ca pastrati proportia.
Geocer a spus…
La mine nu e Craciun fara batut covoare, spalat parchet si covoare, facut cumparaturi, bucatareala, dereticat prin casa ...
Cand sa mai ascult si muzica?
Raluca Nicula a spus…
Geocer, ... cand intri la mine pe blog :D

Postări populare de pe acest blog

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

"Invitaţia la vals", de Mihail Drumeş

Recunosc, nu sunt expertă în vals, deşi mi-ar fi plăcut să iau cursuri când eram mai mică. Cartea pe care tocmai am citit-o nu mi-a explicat, pas cu pas, cum se pluteşte într-o sală de bal, dar mi-a dovedit încă o dată că dragostea e o grădină mare. 

CITIȚI ȘI: "Scrisoare de dragoste", de Mihail Drumeș

"Invitaţia la vals", titlu dat după celebra operă a lui Weber, este un roman profund pasional. Protagoniştii Tudor Petrican şi Mihaela Deleanu se joacă, se iubesc, se lasă în voia pasiunii, iar se joacă, se despart şi mor. Orgoliul exagerat de care dau amândoi dovadă este cel care le acoperă ochii, mintea şi sufletul, ajungând în cele din urmă să-i sugrume. După cum am observat şi în "Scrisoare de dragoste", Mihail Drumeş simte nevoia să-şi pedepsească drastic personajele pentru faptul că nu sunt stăpâne pe iubirea lor. Le face să trăiască pasiunea la cote maxime, după care le aruncă în gol de la înălţime. Genul acesta de scriitură oboseşte mental cititorul,…

Nervi pe caniculă

Cineva mă sabotează zilele astea şi, ca o noutate, nu sunt eu aia. Am îngroşat rândul celor care sunt nemulţumiţi de furnizorul de internet. Înjurături, scrâşnete, păr smuls din cap, tot tacâmul. Cred că le-am zis de întreg familionul, că nu sunt zgârcită de fel. Într-un final, plătesc internet ca să nu-l am. Bună treabă! Acum vă scriu ajutată fiind de bunul meu prieten Digi Net Mobil care vă salută. Eu nu, că încă nu mi-au trecut nervii.
Până şi vara asta îmi vrea răul. Căldură infernală, aer irespirabil, femei care se îmbracă în sintetice sclipitoare, asortate cu tocuri cui pe care merg mai clătinat ca un sătean afumat pe uliţa din cătun. Alături de ele, băieţi cu tricou negru, mulat. La ăştia n-o fi venit vara? În fine. Îi las în plata Domnului.
Şi mai am o pică pe ţăranii de la oraş, care se dau în stambă atât de stângaci în faţa urmaşelor Evei. Exemplu: zi de vară la bazin. Un exemplar blond şi unul brunet, ambele de rasă, vorba aia, fac topless. Vânătorii de ocazie, care s-au tr…