Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Să ningă de un metru!

Am o pică teribilă pe oamenii din ziua de azi, asta cumva că eu m-am născut ieri? Hm, nu ştiu, posibil! Sincer, mi-e silă când văd cum una dintre marile bucurii ale ultimilor ani a fost îngropată în senzaţionalul macabru al televiziunilor şi în răutatea agresivă a umanităţii care se afundă pe zi ce trece în nebunie. Despre ce e vorba, vă întrebaţi. Unii poate v-aţi şi dat seama, simţind acelaşi lucru ca şi mine.
Da, este vorba despre zăpadă. După ce că o vedem din ce în ce mai rar, şi atunci când apare o blestemăm, o numim "infernul alb", "teroarea albă"! Doamne, în ce lume am ajuns să trăim? Ce e mai frumos decât să vezi un copil jucându-se cu bulgări, făcând oameni de zăpadă, alergând prin nămeţii greoi? Nu e oare foarte trist când vedem că micuţii noştri fac aceste lucruri... pe calculator, ştiind cum ne bucuram noi odată de frumuseţea anotimpului?
Şi ce dacă sunt drumuri blocate? Şi ce dacă e polei? Şi ce dacă va ninge de un metru? E iarnă! Şi iarna are dreptul să facă orice cu noi. Pentru că ea, frumoasa de ea, ne-a dovedit că totuşi ne iubeşte, chiar dacă noi n-o mai merităm demult...

"Când nu va mai fi zăpadă, copiii vor face un om de iarbă, când nu va mai fi iarbă, copiii vor face un om de pământ, când nu va mai fi nici pământ, copiii vor face un om de piatră, când nu va mai fi nici piatră, umbra unui om de cenuşă se va profila pe cer – şi nu vor mai fi nici copii atunci…" Grigore Vieru

Comentarii

Irina Patrascu a spus…
Ai dreptate,insa tu nu intelegi un singur lucru-cum vrei sa astepte soferii iarna daca de 1 saptamana anunta cod galben de ninsoare si ei stateau ieri la cozi la vulcanizare pentru cauciucuri de iarna,sau cum sa nu tremure prin blocaje daca se avanta sa plece cu masinile,facand pe soferii experimentati?
gamalia a spus…
IArna nu-i ca vara :))
Pacat ca autoritatile fac haz de asta, insa nu aplica ceea ce pare evident pentru toata lumea.
'zmen a spus…
frumos citatul:X
Oana a spus…
Ca sofer putin imi pasa daca ninge sau daca arunca cu ghetare dupa mine :)))Pot conduce in orice conditii. Nu ma deranjeaza. Dar ca om simplu, prefer sa ma coc, sa ma coc, sa ma coc :D Imi placea zapada cand eram mica, poate si pentru ca perioadele inzapezite mi le petreceam la bunici si era altfel. Acum nu imi mai place, dar doar din punctul de vedere al caldurii mele :D
Geocer a spus…
Iete ce tema de wordpress si-a tras fata ! Felicitari si la mai mare !
Alina a spus…
Eu cred ca problema e ca natiunea asta sufera de deprimare cronica. Ideea e sa iei ce e frumos din toate, nu? Dan noi romanii nu putem. Noi trebuie sa comentam, sa ne dam raniti, sa ne dam destepti... E drept ca faci mai mult pe drum, ca poate te uzi la picioare daca ai de mers pe jos,dar asta e iarna, vorba ta.
Raluca Nicula a spus…
@Geocer: multumesc, am stat aseara si am probat zeci de template-uri. De abia m-a convins si asta :)
Anca Vrinceanu a spus…
Mie Raluca mi se pare ciudat ca televiziunile se mira si dau stiri din astea bomba ca si cum in Romania nu a mai nins 20 de ani, sau parca am fi vreo tara de la Ecuator si ne minunam asa, ca la ceva nemaipomenit, nemaivazut, nemaiauzit.
Doamne cat despre soferi parca s-au nascut cu masina la scara... sunt si alte mijloace de transport. E ca si cum as vrea si eu sa port acum neaparat pantofii cu toc

Postări populare de pe acest blog

"Invitaţia la vals", de Mihail Drumeş

Recunosc, nu sunt expertă în vals, deşi mi-ar fi plăcut să iau cursuri când eram mai mică. Cartea pe care tocmai am citit-o nu mi-a explicat, pas cu pas, cum se pluteşte într-o sală de bal, dar mi-a dovedit încă o dată că dragostea e o grădină mare. 

CITIȚI ȘI: "Scrisoare de dragoste", de Mihail Drumeș

"Invitaţia la vals", titlu dat după celebra operă a lui Weber, este un roman profund pasional. Protagoniştii Tudor Petrican şi Mihaela Deleanu se joacă, se iubesc, se lasă în voia pasiunii, iar se joacă, se despart şi mor. Orgoliul exagerat de care dau amândoi dovadă este cel care le acoperă ochii, mintea şi sufletul, ajungând în cele din urmă să-i sugrume. După cum am observat şi în "Scrisoare de dragoste", Mihail Drumeş simte nevoia să-şi pedepsească drastic personajele pentru faptul că nu sunt stăpâne pe iubirea lor. Le face să trăiască pasiunea la cote maxime, după care le aruncă în gol de la înălţime. Genul acesta de scriitură oboseşte mental cititorul,…

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

CONCURS: Vă ofer o carte frumoasă!

UPDATE 1 OCTOMBRIE 2017 - Am dat cartea! :)

Mereu mi-au plăcut musafirii! La o cafea și-o prăjitură, altfel se dezleagă vorbele, nu-i așa? Păi așa e în viața reală, dar în cea virtuală de ce n-ar putea fi tot așa? Eu sunt pregătită, aici, cu o cafea și-un ceai pentru oricine dorește să „răsfoiască” acest blog. Pentru că musafirii mei sunt și prietenii mei!
Așadar, sunt bucuroasă să vă anunț, astăzi, că vă ofer mai mult decât promisiunea unei cafele...  Vă ofer o carte frumoasă, de format  mare, cu copertă cartonată și cu ilustrații captivante pentru copiii din noi. Pentru a putea intra în posesia ei, vă aștept pe pagina de facebook a blogului, acolo unde se desfășoară concursul. 



Baftă!