marți, 29 decembrie 2009

În loc de urare...

Mai trece un an. Nimic anormal. Nu mai simt bucurie atunci când numărătoarea se opreşte la unu, în miezul nopţii. Poate chiar mâhnire ar fi cuvântul care ar descrie starea mea din acele momente. E aiurea să-ţi măsori viaţa din an în an, mascând supărarea că timpul trece într-un banal zâmbet şi-o sorbitură din paharul cu picior. Eu vreau să opresc timpul, pentru a mă bucura de cei care deocamdată mai sunt lângă mine. Nu vreau ca anul să-i năruie şi mintea mea să-i îngheţe într-o fotografie alb-negru.
În rest, un An Nou fericit!...

3 comentarii:

Andreea spunea...

cunosc sentimentul asta ralu'! dar ce sa facem asa-i viata...trecatoare!

Geocer spunea...

Ehei, pai daca de la varsta asta frageda incepi sa filosofezi in felul asta apropo de trecerea timpului, ce-o sa mai zici cand o sa ai ... (nu, aici n-o sa zic "varsta mea") vreo 60 de ani?
Orice-ar fi, un an nou plin de bucurii si satisfactii, atat profesionale cat si familiale.

'zmen spunea...

la multi ani! un an nou plin de realizari si impliniri... multa sanatate si tot ce-ti doresti u ...raluk':*