Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Zăpă Strit - "Dau totul pentru un secret"

Vă rog frumos să mă credeți pe cuvânt: nu am mai citit de foarte mult timp ceva care să-mi placă atât de mult! "Dau totul pentru un secret" nu e o carte, e un sirop de fragi culeși de pe dealul copilăriei, pe care-l bei de fiecare dată când vrei să-ți amintești cine ești și ce faci pe aici, prin viață.


Minunea asta cârlionțată, pe numele din buletin Adriana Jinga, pe cel din blogosferă Zăpăcita Creață, trezește în tine mai multe sentimente: dor de copilărie, drag de viață, iubire de Dumnezeu, respect pentru Creația Universală. Citești și râzi. Citești și plângi. Citești și reflectezi. Citești și iubești. Altfel nu se poate. 

Dar să începem cu începutul. Eu am cunoscut-o pe Adriana cu ceva timp în urmă și încă de atunci am rămas cu un soare în locul chipului ei. Ființa asta debordează de bunătate; dacă ai ceva pe suflet, ea e-n stare să-și lipească inima ei ca un magnet de tine și să te elibereze de povară. Adriana are o putere cum rar întâlnești: ia toate relele și durerile lumii, le îneacă într-un pahar cu apă, stoarce peste ele o jumătate de lămâie, mai picură niște miere și gata! Sunt bune de dat pe gât și de trecut mai departe. Așa cum e Adriana în viața reală, așa sunt și textele ei. Personajele lui Zăpă sunt inocente, uneori naive, sunt năstrușnice, trăiesc, iubesc, își pun întrebări, își fac timp să privească seninul cerului și rotunjimea pădurii. Mi-e drag de ele la fel de mult cum mi-e drag de Zăpă. 


În urmă cu câteva zile, "Dau totul pentru un secret" a fost lansată oficial pe piața de la noi, în cadrul unui eveniment ce a fost găzduit de Biblioteca Județeană Dinicu Golescu. Denisa Popescu, referentul care a făcut prezentarea cărții, a spus totul în doar câteva cuvinte: "Am citit cartea într-o după amiază și am plâns". Da, cartea nu te lasă indiferent. E vie și-ți cere un zâmbet sau o lacrimă, nu te lasă impasibil, nu te vrea spectator al unei lumi, al acestei lumi. Te trezește la realitate și te îmbrățișează cu iubire!


Cartea cuprinde 25 de povestiri și reflecții care te vor cuceri. Stilul autoarei e unul ce te duce cu gândul la Amza Pellea și Moromeții, nu neapărat pentru utilizarea atât de ghidușă a perfectului simplu, cât mai ales prin imaginile din copilărie, prin situațiile amuzante de pe strada ei zăpăcită, toate tratate cu un umor de râzi în hohote. Zăpă strălucește în credință, își (ne) caută mântuirea și vrea să ne știe bine. Citește-o pe Zăpă, ca să ți se bucure inima! 

"Eu am copilărit în locuri în care din nimic s-a creat lumea. Eu am crescut în verde crud și albastru fără nori, printre oameni simpli și modești, la mesele cărora mă așezam neinvitat și din blidele cărora m-am ospătat. Și măsura aceasta a iubirii mi-a intrat în suflet. Măsura aceasta a modestiei, a respectului, a salutului matinal cu fruntea aplecată, măsura aceasta a împărțitului din puținul pe care-l ai, al ajutorului fără condiție încă adună emoții în mine. Și mă fericesc! Asta-i fericirea! Eu, eu iubesc lumea asta! Mi se vede sclipirea din ochi exact din univers. Mie, când îmi e drag ceva sau cineva, așa se strânge iubirea în mine, că dă să-mi spargă pieptul, exact ca un prunc în pântecele mamei" (Zăpă Strit - Dau totul pentru un secret, Smart Publishing, 2016)
Cartea poate fi comandată de aici!

Comentarii

Zapa Strit a spus…
Nah, ca m-am inrosit si emotionat pana-n unghii! Multumesc!(pentru mine e cea mai vibranta rugaciune)
Raluca Nicula a spus…
Eşti minunată!
Crengu a spus…
Un viitor cadou perfect! :D Abia astept! P.S.: Ce par luuung ai si ce bine ca mai ai timp de astfel de evenimente!
Raluca Nicula a spus…
Crengu, iti garantez ca-ti va placea cartea! Mult!

Postări populare de pe acest blog

Cu umor despre viața cu cinci copii, în „Tata este gras”, de Jim Gaffigan

De când sunt mămică, am citit câteva cărți de parenting și am răsfoit bloguri de profil, toate scrise de femei. Niciodată nu am avut curiozitatea să aflu și versiunea masculină a poveștilor de familie. Ei bine, îmi place să cred că încep să recuperez acum, prin intermediul cărții „Tata este gras”, de Jim Gaffigan, carte apărută la Editura ACT și Politon în 2015!   Să vă spun întâi ceva despre autor ca să înțelegeți de la bun început cu cine avem de-a face. Jim Gaffigan este un actor american care a jucat în filme de comedie (Hot Pursuit, Going the Distance, 17 Again, Away We Go, The Love Guru etc). Dacă românii îl cunosc din aceste filme, americanii sunt pur și simplu înnebuniți după spectacolele sale de stand-up, în care vorbește despre viața de familie, despre mâncare, pasiuni și viață sedentară, într-un limbaj  curat și fără injurii, numit de conaționalii săi „politically correct”.
În colecția de eseuri „Tata este gras”, Gaffigan descrie (cum altfel, dacă nu cu un umor de râzi în hoh…

Frances Hodgson Burnett - "Grădina secretă"

Dacă aș fi psiholog, aș recomanda această carte în tratamentul depresiilor, și spun asta cu toată convingerea. Citind-o, vei simți cum încolțesc în tine dragostea de natură și de frumos, la fel cum o fac trandafirii și crinii din fascinanta grădină secretă.

Cartea, care este una pentru copiii de toate vârstele, prezintă povestea unei fetițe din India rămasă orfană după ce holera îi seceră pe toți cei apropiați, ea fiind nevoită să plece în Anglia, la conacul unchiului Archibald Craven. Odată ajunsă la Misselthwaite Manor, începe o minunată aventură pentru Mary Lennox. Aici, ea va descoperi un conac cu 100 de camere, majoritatea încuiate, dar și o grădină secretă ale cărei porți au fost ferecate în urmă cu 10 ani, după ce stăpâna a murit. Bineînțeles că firea curioasă nu o poate ține pe copilă departe de grădina secretă și de povestea ei. În scurt timp, Mary cea sălbatică și "foarte încăpățânată", care nu știa și nici nu voia să-și facă prieteni, se schimbă complet, devine mai…

În așteptarea ta, Rodica

Premiul I la Concursul Național de proză scurtă "Radu Rosetti", jud. Bacău, 2016

    M-a trezit sirena unei ambulanțe. Am ridicat capul de pe pernă buimăcit, fixându-mi ochii pe fereastră. Și azi plouă. Mi s-a luat de apa asta care pică și se așează în băltoace pe ciment. Norii subțiri cern o lumină difuză. Când plouă, ziua e o seară prelungă. Și nu-mi place asta, pentru că serile sunt pentru mine corvoade psihice. Mă ridic, mă frec la ochi și-mi caut papucii pe lângă pat. Casc. A dracu sirenă dacă tace! I-auzi! Alta! Asta o fi una de poliție? Niciodată nu le-am deosebit. Îmi car picioarele încremenite spre aragaz. Aprind chibritul, pun foc și fixez ibricul de inox deasupra flăcării. Am măsurat o ceașcă de apă pe care o torn în el. Aștept să fiarbă. Deranjul din bucătăria mea e ceva la ordinea zilei de când a plecat Rodica. Dacă ar vedea ea vasele nespălate din chiuvetă și de pe masă, cârpele de bucătărie mototolite și îndesate care pe unde sau petele uscate de pe gresie, și…