Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Leapşa pe citite...

De la un timp n-am mai răspuns la lepşe. Dar Simf mi-a prins punctul slab: cărţile. La aşa ceva n-am cum să nu reacţionez. Aşadar, să vedem:
1. Citatul tău preferat dintr-o poezie scrisă de Eminescu
Iar te-ai cufundat în stele
Şi în nori şi-n ceruri nalte? (Mihai Eminescu, Floare albastră)

2. Care sunt poeţii tăi preferaţi de naţionalitate română?
Nichita Stănescu, Lucian Blaga, Ion Minulescu, Ana Blandiana etc.

3. Care sunt poeţii tăi preferaţi, străini?
N-am aşa ceva, dar îl citesc mereu cu plăcere pe Francesco Petrarca.

4. Poeţii contemporani preferaţi.
O, da! Aici trebuie să amintesc de încântătoarea Constanţa Buzea. Şi mai citesc Mircea Cărtărescu şi Adrian Suciu.

5. Scriitorii preferaţi.
Eheee! Urăsc întrebarea asta, pentru că niciodată n-am un răspuns la ea. Să zicem că-mi place stilul lui Oscar Wilde, că ador profunzimea lui Eliade, că mă încântă panoramele descrise cu atâta har de Vicente Blasco Ibanez, că adulmec miresmele Africii exotice, marea iubire a lui Chinua Achebe.
6. Scriitorii contemporani preferaţi.
Franţuzul meu drag, Jean Marie Gustave le Clezio, laureat al premiului Nobel pentru Literatură în 2008.
7. Ultima piesa de teatru văzută.
Mamă, cât timp a trecut de când n-am mai văzut o piesă de teatru! Cred că la începutul lui 2009 (dacă nu mai demult) am fost la "Ultimul cartuş ţi-l aduce iubirea".

8. Ultimul spectacol de operetă văzut.
Nu mă dau în vânt după operetă. Prefer concertele instrumentale.

9. Cărţile preferate.
Am mai scris aici o dată, nu mai reiau.

10. Cu ce scriitori, dacă unii dintre ei ar trăi şi azi, ţi-ai dori să fii prieten.
Cu niciunul. Dacă i-aş cunoaşte îndeaproape, n-ar mai fi atât de misterioşi. Şi misterul contează! :)

11. Ce carte scrisă deja ţi-ar fi plăcut să fie scrisă de tine şi de ce?
Învierea, de Lev Tolstoi. Pentru că e o carte deosebită, plină de învăţături, scrisă cu sufletul, nu cu mintea.
Dau mai departe leapşa pe citite la Crenguţa!

Comentarii

simf a spus…
Raluca, esti o dulce. Mult mi-au placut raspunsurile tale si acum le astept pe ale Crengutei. Eu mai am trei lepse primite, una legata numai de carti, la care n-am putut sa nu raspund. Arunci un ochi pe ea?
Aimée a spus…
Gataa, misiune indeplinita. :D Cu scuzele de rigoare pentru intarziere!
bogdan a spus…
how leapsa asta a pornit de la mine acum o luna si a ajuns la tn e ceva

Postări populare de pe acest blog

După deget

Acesta este noul trend în politica românească: datul după deget. Băsescu jură pe Biblie că "nu i-a dat un pumn în plex sau în faţă" copilului de la Ploieşti (aţi observat pesemne că nu a jurat că nu l-a lovit), Geoană s-a dus să se "relaxeze", cu o zi înainte de marea confruntare, acasă la mogulul Vântu. Între un preşedinte mincinos, agresiv, beţiv, manipulator, jucător, actor şi unul Prostănac, moale, influenţabil, care nu gândeşte cu propriul creier , pe cine aţi alege dacă aţi avea ghinionul de neşansă ca duminică să se organizeze alegeri?

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m

CA SĂ fiu eu fericită...

În această dimineaţă m-am trezit foarte greu (de când mi-am pus draperii e numai noapte în dormitor). Am venit la serviciu, tonomatul mi-a livrat o cafea neobişnuit de amară. Am intrat pe bloguri, nimic să mă atragă. Numai Farmville mă mai tentează, acolo mai mulg o vacă, mai cultiv nişte floarea soarelui, mai stau pe o bancă, în mijlocul naturii... Şi trebuie să recunosc, viaţa asta îmi surâde tare mult. Parcă m-aş lua şi eu după draga de Simf şi să schimb confortul urban cu libertatea rurală. Mi-ar plăcea să muncesc la câmp, în loc să-mi distrug ochii la calculator şi creierii cu stres. Să mă trezesc în zori, să simt cum respiră natura şi să pornesc, doar cu un ulcior de apă proaspătă, la muncile ogoarelor. Iar seara, după atâta muncă, să mă răsfăţ cu o delicatesă culinară preparată din legumele şi fructele culese tot de mâna mea. Aşa că, bărbate drag, pune mâna şi schimbă Prima casă de la bloc cu cea de-a doua: de la ţară. Promit că învăţ să-ţi cos cămăşile de in rupte atunci când