marți, 13 aprilie 2010

Pe băncuţă

Nu prea am mai avut timp şi, trebuie să recunosc, nici chef de bloguit. În viaţa mea se întâmplă lucruri interesante cărora le dau prioritate. Am fost de multe ori tentată să închid blogul, dar mi-am zis că e ca o bancă de la poartă, pe care stai, alături de vecini şi de prieteni, şi comentezi câte în lună şi în stele. Aşa că am decis într-un final că sunt prea slabă pentru a lua un baros şi a da cu putere în blănile de lemn, pentru a distruge băncuţa din faţa casei.
Cu toate acestea vă rog cu insistenţă să mă înţelegeţi dacă în unele zile nu binevoiesc a mă alătura vouă. Ce să fac, de'amu încolo sunt plină de activităţi şi responsabilităţi. Până acum am fost doar o copilă...

7 comentarii:

ioana spunea...

da sa stii ca ne e dor de tine la club!

Raluca Nicula spunea...

Si mie mi-e dor de voi...

Logatu spunea...

Astepti un bebe? :)

Geocer spunea...

Chiar asa, ce responsabilitati noi ai?

Raluca Nicula spunea...

Cititi si nu mai puneti intrebari, pentru ca, deocamdata, mi-e teama sa va raspund la intrebari...

Cristian Lisandru spunea...

Există întotdeauna şi alte prorităţi. Şi e bine că există. O zi bună să ai!

papabembe spunea...

io am văzut o broscuţă care a sărit când a dat un nene cu sapa.avea ochii atâta de mari!