Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Coşmarul unei nopţi de iarnă

Iarna nu-i ca vara! Nimic mai adevărat. Termoficarea, această Muma-Pădurii a zilelor şi locurilor noastre, a îngheţat apa de la robinete şi din calorifere. Acum, piteşteanul cel oropsit, ai cărui nervi au ajuns la limită, e nevoit să mai pună încă o plapumă peste el. Cui să se plângă? Ce să facă? Tace şi înghite. Îşi aduce însă aminte cum prin toamnă primarul îl ameninţa că dacă nu-şi achită facturile la utilităţi, pac! vine omu' negru şi-i taie tot. S-a conformat piteşteanul nostru, a strâns bani, a plătit căldura şi apa caldă, dar ce te faci? Când vântul taie în carne vie, când bieţii şi nestingheriţii maidanezi urlă din toţi bojogii, când pietrele crapă una câte una... caloriferul său cel racordat la soba Piteştiului... e bocnă! De supărare, locatarul îngheţat îi trage cu sete nişte şuturi şi-o înjurătură: "Tu-ţi maica mă-tii de drăcie! Na d-aici! Te-ncălzesc eu de nu te vezi!". După câteva minute, omul nostru, satisfăcut de chelfăneala aplicată noului său frigider, apasă butonul televizorului: "Primarul Tudor Pendiuc a anunţat că începând cu orele 16.00 Societatea de Termoficare va relua furnizarea agentului termic către zonele afectate de avaria de la magistrala...". Telespectatorul nostru se uită la ceas. 22.15. Deodată tâmplele-i zvâcnesc, buzele i se strâng, fruntea i se încruntă: "La 16.00, ai? Na d-aci şi tu, mincinosule!" şi se apucă să-i care lui Pendiuc câţiva bocanci în figura de sticlă.
Şi uite-aşa, într-o noapte geroasă, piteşteanul nostru nu numai că-şi pierdu răbdarea, dar şi un calorifer şi televizorul. Fie-le ţărâna... călduroasă!
Orice asemănare cu situaţiile şi personajele reale este absolut întâmplătoare. Singurele personaje adevărate din poveste sunt câinii maidanezi, cărora le mulţumim pentru colaborare!

Comentarii

Anonim a spus…
Raluca, solutii sunt: caloriferul poate fi incalzit cu un resou, un dans al pinguinului pune sangele in miscare, mai ales cand afara e atata zapada de-ti vine sa te crezi in Laponia. (face u haz de necaz, dar e un frig la mine in birou...)
simf
Raluca Nicula a spus…
simf, azi-noapte, cand urla vantul pe la geamul meu, ma intrebam cum or putea trai asa rusii, de exemplu. Si sunt atatea carti romantice in literatura lor. Tu ce crezi? Exista romantism la -15 grade? Ca al meu ingheata bietul si la 10 grade. Cu plus.
remus-eduard a spus…
eu sunt mai radical, pentru că fac urât la frig.
deci. zici că la nunta aia s-a cântat şi Puşca lată? Asta vreau!!!! O puşcă lată să împuşc toţi pinguinii portocalii, roşii, galbeni, violeţi sau ce culori or mai fi având pinguinii ăştia pe care îi doare în banghiză de "cetăţenii oneşti, plătitori de taxe şi impozite"
Na, că m-am enervat.
p.s. Cică din fântâna muzicală ar ieşi ape geotermale. fenomenul este explicat prin fenomenul de încălzire datorat pavelelor ce acoperă centrul oraşului. Şi eu care mă întrebam la ce bune pavelele la casa primarului.
Anonim a spus…
Daca afara sunt -15 grade si-n casa arde un foc zdravan, stai in fata lui pe balansoar si urmaresti jocul flacarilor, bei vin fiert, chiar te loveste romantismul...
simf
ioana a spus…
pff, nasol, deci pana la urma nu e rau sa ai soba.
Raluca Nicula a spus…
simf, asa da, trebuie sa recunosc :)
ioana, soba e sfanta in aceste zile
gamalia a spus…
La Pitesti e doar frig. Fara semineu, fara foc, fara vin... rezulta: fara romantism.
George Cernatescu a spus…
Eu v-am spus de asta-vara sa va puneti centrale . Voi, nimic : Batmna, Batman !
Bogdan a spus…
http://hobbitu.blogspot.com/2010/02/leapsa-scurta.html - ia o leapsa de la mine
Alina a spus…
Si chiar si cu centrala, un calorifer electric nu strica in casa. Ca si centrala ofera surprize. De obicei cand nu e niciun barbat prin preajma :)
George Cernatescu a spus…
Culmea ironiei este ca aseara am gasit in cutia postala un fluturas de la termoficare. Cititi la mine pe blog ce continea.

Postări populare de pe acest blog

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Hermann Hesse - „Siddhartha”

Am o slăbiciune pentru cărțile lui Hermann Hesse, scriitorul german care în 1946 a luat Premiul Nobel. Ce iubesc pur și simplu la operele lui? Sunt mai multe lucruri, dar, în principal, mă fascinează personajele sale, care-și caută cu stăruință sensul în viață.

„Siddhartha” a fost pentru mine o revelație. Citind această carte am avut un sentiment amestecat de pace și frumos pe care nu-l mai simțisem de foarte mult timp. Tocmai de aceea cred că nu-l voi uita niciodată pe Siddhartha, fiul de brahman care pleacă din casa tatălui său pentru a se descoperi. Și despre niciun alt lucru de pe lumea asta nu știu mai puțin ca despre mine, despre Siddhartha!

Urmărindu-i periplul prin India, m-am întrebat de ce, în general,  omul simte nevoia să-și ia lumea în cap ca să-și cunoască sufletul. Și m-am gândit că oricât de istovitor și de paradoxal ți-ar părea uneori acest drum al cunoașterii de sine, tot vei simți la un moment dat că merită cu vârf și îndesat tot efortul. Pentru că (nu-i așa?) farmecul…

Frances Hodgson Burnett - "Grădina secretă"

Dacă aș fi psiholog, aș recomanda această carte în tratamentul depresiilor, și spun asta cu toată convingerea. Citind-o, vei simți cum încolțesc în tine dragostea de natură și de frumos, la fel cum o fac trandafirii și crinii din fascinanta grădină secretă.

Cartea, care este una pentru copiii de toate vârstele, prezintă povestea unei fetițe din India rămasă orfană după ce holera îi seceră pe toți cei apropiați, ea fiind nevoită să plece în Anglia, la conacul unchiului Archibald Craven. Odată ajunsă la Misselthwaite Manor, începe o minunată aventură pentru Mary Lennox. Aici, ea va descoperi un conac cu 100 de camere, majoritatea încuiate, dar și o grădină secretă ale cărei porți au fost ferecate în urmă cu 10 ani, după ce stăpâna a murit. Bineînțeles că firea curioasă nu o poate ține pe copilă departe de grădina secretă și de povestea ei. În scurt timp, Mary cea sălbatică și "foarte încăpățânată", care nu știa și nici nu voia să-și facă prieteni, se schimbă complet, devine mai…