Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Pentru cei care sunt împotriva votării

Așa, și? Sunteți ofuscați că se duce EBA la Bruxelles? Îndrăzniți să vă simțiți ofensați din această cauză? În locul vostru, mai bine aș sta în banca mea. Nu v-ați deranjat să vă deplasați până la secția de votare, dar continuați să acuzați, să blamați, să vă plângeți! Plângeți în continuare, oameni buni, cu lacrimi de crocodil, sau scărpinați-vă în dos cum faceți de obicei, căci spre dezastru se îndreaptă țara.
Am tot auzit zilele astea replica tinerilor: ''Nu merg la vot că n-am cu cine să votez, nu e niciunul bun pentru mine". Și în timp ce oameni ca ei preferau să stea pe terasă, să meargă la bazin, la munte, la mare, la distracție și îi durea fix undeva de restul lumii, alții, inconștienți și dezinformați, mergeau în ciomag la secția de votare și făceau ce? Asta! Dar cine se trezește apoi cu pretenții? Cine se răscoală împotriva sistemului văitându-se și hulind? Ăla care în loc de ștampilă a ținut în mâna dreaptă... un Tuborg. Ăla care, practic, e un nul social. Fugiți în Italia și Spania, în America sau unde vedeți cu ochii. Pentru că, știți ceva? Nu România e nașpa pentru voi, voi sunteți prea varză pentru România. Hai pa!

Comentarii

gamalia a spus…
Hai, nu fi suparata. Se mai intampla, mai ales cand tati e presedinte ...
Geocer a spus…
Eu am lansat o noua ipoteza : la cum vorbeste ea romaneste, pare mai degraba fiica lui Vanghelie !
Raluca Nicula a spus…
Eba e cea a carei prezenta in P.E. ma deranjeaza mai putin decat cele ale lui Becali si Vadim. Ne ducem de rapa. Cand i-or vedea expertii de prin alte tari pe cioban si pe crizat... Dar repet, asa se intampla cand procentul votantilor de la tara il depaseste pe cel al alegatorilor de la oras. Acestia din urma se baricadeaza sub replica: "N-am cu cine sa votez!" Ce lejer e, nu? Plus ca eu am vazut pe listele de la Europarlamentare oameni care chiar au habar cu ce se mananca politica externa, care chiar isi fac foarte bine treaba. Nu acelasi lucru pot spune despre candidatii la Prezidentiale. De acolo chiar n-am pe cine sa aleg, dar tot ma duc la vot.
Geocer a spus…
Ia-ai vazut ieri la TV pe cei doi ce formeaza cuplul comic "Crestini si patrioti"? Erau tare mandri de ei si de isprava pe care au facut-o.
marius a spus…
pe mine unul nu ma intereseaza cine a iesit...tot acceasi cacialma o fac si astia:)

Postări populare de pe acest blog

Cu umor despre viața cu cinci copii, în „Tata este gras”, de Jim Gaffigan

De când sunt mămică, am citit câteva cărți de parenting și am răsfoit bloguri de profil, toate scrise de femei. Niciodată nu am avut curiozitatea să aflu și versiunea masculină a poveștilor de familie. Ei bine, îmi place să cred că încep să recuperez acum, prin intermediul cărții „Tata este gras”, de Jim Gaffigan, carte apărută la Editura ACT și Politon în 2015!   Să vă spun întâi ceva despre autor ca să înțelegeți de la bun început cu cine avem de-a face. Jim Gaffigan este un actor american care a jucat în filme de comedie (Hot Pursuit, Going the Distance, 17 Again, Away We Go, The Love Guru etc). Dacă românii îl cunosc din aceste filme, americanii sunt pur și simplu înnebuniți după spectacolele sale de stand-up, în care vorbește despre viața de familie, despre mâncare, pasiuni și viață sedentară, într-un limbaj  curat și fără injurii, numit de conaționalii săi „politically correct”.
În colecția de eseuri „Tata este gras”, Gaffigan descrie (cum altfel, dacă nu cu un umor de râzi în hoh…

Frances Hodgson Burnett - "Grădina secretă"

Dacă aș fi psiholog, aș recomanda această carte în tratamentul depresiilor, și spun asta cu toată convingerea. Citind-o, vei simți cum încolțesc în tine dragostea de natură și de frumos, la fel cum o fac trandafirii și crinii din fascinanta grădină secretă.

Cartea, care este una pentru copiii de toate vârstele, prezintă povestea unei fetițe din India rămasă orfană după ce holera îi seceră pe toți cei apropiați, ea fiind nevoită să plece în Anglia, la conacul unchiului Archibald Craven. Odată ajunsă la Misselthwaite Manor, începe o minunată aventură pentru Mary Lennox. Aici, ea va descoperi un conac cu 100 de camere, majoritatea încuiate, dar și o grădină secretă ale cărei porți au fost ferecate în urmă cu 10 ani, după ce stăpâna a murit. Bineînțeles că firea curioasă nu o poate ține pe copilă departe de grădina secretă și de povestea ei. În scurt timp, Mary cea sălbatică și "foarte încăpățânată", care nu știa și nici nu voia să-și facă prieteni, se schimbă complet, devine mai…

În așteptarea ta, Rodica

Premiul I la Concursul Național de proză scurtă "Radu Rosetti", jud. Bacău, 2016

    M-a trezit sirena unei ambulanțe. Am ridicat capul de pe pernă buimăcit, fixându-mi ochii pe fereastră. Și azi plouă. Mi s-a luat de apa asta care pică și se așează în băltoace pe ciment. Norii subțiri cern o lumină difuză. Când plouă, ziua e o seară prelungă. Și nu-mi place asta, pentru că serile sunt pentru mine corvoade psihice. Mă ridic, mă frec la ochi și-mi caut papucii pe lângă pat. Casc. A dracu sirenă dacă tace! I-auzi! Alta! Asta o fi una de poliție? Niciodată nu le-am deosebit. Îmi car picioarele încremenite spre aragaz. Aprind chibritul, pun foc și fixez ibricul de inox deasupra flăcării. Am măsurat o ceașcă de apă pe care o torn în el. Aștept să fiarbă. Deranjul din bucătăria mea e ceva la ordinea zilei de când a plecat Rodica. Dacă ar vedea ea vasele nespălate din chiuvetă și de pe masă, cârpele de bucătărie mototolite și îndesate care pe unde sau petele uscate de pe gresie, și…