Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Vechi sau nou? Aceasta e întrebarea...

Am avut astăzi o discuție cu câțiva colegi pe tema imobiliarelor. În timp ce unii (printre care și eu) susțineau că tot blocurile vechi sunt de încredere, ceilalți spuneau că nu și-ar achiziționa în vecii vecilor o locuință construită înainte de '89 sau chiar puțin după.
Ei bine dragilor, după părerea mea NU MERITĂ să-ți cumperi un apartament made in 2007-2008-2009. Comuniștii or fi făcut, or fi dres, dar în materie de construcții au fost ași. Clădiri bine proiectate, rezistente, făcute cu cap, ce mai. În schimb, în ziua de azi marii afaceriști se uită numai la profit și scad din calitate (materiale ieftine, construcții neconforme cu cerințele UE, astfel încât o să ai surpriza că după câțiva ani ''visul frumos s-a terminat''). Or fi ele noile apartamente futuriste, sofisticate sau copiate după model occidental, dar prefer să mă simt în siguranță în propria casă, nu să-mi fie teamă că la prima zguduire se duce pe apa sâmbetei și mă ia și pe mine cu ea.
Marii constructori argeșeni nu merită încrederea și nici banii mei. Sunt neserioși, profitori, șmecheri. Poate cu timpul mă vor convinge să cumpăr de la ei, dar până atunci e cale lungă! Nu dați buzna la aceste apartamente, gândiți-vă de ''n'' ori înainte. Decât să vă pară rău mai târziu...
P.S.: Chiar vreau să cunosc și părerea voastră, de aceea, dacă n-aveți poftă de-un comentariu, răspundeți repede în dreapta sus!

Comentarii

EmaPirciu a spus…
Ehh parerea mea o stii... Eu sunt pentru nou... dar fiecare cu parerea lui.
Geocer a spus…
De fapt, nu comunistii construiau apartamente. Tot noi, astia de rand puneam osul la treaba.
Daca in ziua de azi, urmarind un profit cat mai mare, patronii te "fura" la materiale, pe vremea aceea ne furam singuri caciula si pe langa 2-3 blocuri se mai construia si cate o casa pe la tara. Deci, dupa umila mea parere nu merita nici unul nici celalalt. Daca as avea bani, mi-as face o casa asa cum vreau eu si as urmari lucrarile ca sa iasa totul bine. Dar cum nu am, sunt obligat sa locuiesc in continuare in apartamentul construit in 1988.
Mar a spus…
nou!
nu e chiar asa cum spui tu referitor la blocurile noi

eu am vrut sa iau un apartament nou acum 3 ani dar erau prea scumpe fata de cele vechi.
daca as avea de ales as alege un apartament nou indiscutabil. desigur ca m-as interesa cum a fost construit etc etc.
Anonim a spus…
Noi, in nici un caz. Stiu doar cateva blocuri periculoase, temelia la doar jumatate din cota minima. Zidurile asa de "groase" incat iti ureaza vecinii "sanatate" cand stranuti.
Pentru a avea curajul sa-ti iei un apartament nou trebuie sa ceri mai intai toate actele si atestatele acelei firme de constructii si apoi al blocului. Trebuie sa indeplineasca cerintele CE ca doar ne credem europeni de ceva vreme.
Cele vechi dinainte de '77 sunt si acelea cu "bulina" si nu merita sa ingropi un credit la banca de cateva decenii.
Cele dupa '77 sunt cu totul altceva, e adevarat ca s-au mai facut si niste case pe langa dar trebuiau sa fie conforme si erau verificate, deci dau un OK pentru acestea.
Casa facuta sub stricta supraveghere a propietarului e un vis, cam greu de atins. Nu poti sa stai zi de zi de "paza" si degeaba stai de paza daca nu ai habar de constructii, te pot fraierii cu tine de fata.
In Bucuresti sunt blocuri facute ca la carte insa si preturile sunt pe masura.

Cam asta am de zis despre locuintele Pitestiului.
irina wenz a spus…
in Romania nu se mai face nimic bun in ziua de azi asa ca teama ta in legatura cu siguranta si calitatea constructiilor noi este corecta din punctul meu de vedere...dar din cate stiu eu blocurile facute ''atunci'' nu sunt nici ele de laudat pt ca s-au facut la norma....cu cat mai repede si mai multe cu atat mai bine!...asta era deviza comunistilor...de-aia au iesit unele cam strambe si greu de ''prelucrat'' si de ''modernizat''...dar par a fi mai sigure decat cele noi!
Alina a spus…
Fie ca sunt noi, fie ca sunt vechi, oricum vei auzi zgomotele vecinilor, indeosebi cei de deasupra. Dar asta e traiul la bloc. V-as incuraja sa nadajduiti si sa va canalizati fortele catre o casa. Nu e chiar atat de greu. Noi am luat pamantul in ianuarie 2007. Un pret bun, fiindca nu ne-a trebuit in buricul targului. Ideea era sa scapam de oras. Mai exact voiam la tara.

Postări populare de pe acest blog

Ce părere aveţi?

Vă spun doar atât: face parte dintr-un proiect măreţ la care ţin foarte mult, deci, am nevoie de reacţii! "Acelaşi parc tivit de arţari i se arăta şi acum la fel de trist. Vrăbiile săgetau văzduhul atât de alert şi precipitat, încât i se părea că sunt nişte puncte pictate furios şi rapid de un artist cuprins de febra creaţiei. Nu se mai mişca. Încerca să simtă tot, să prindă acele momente tăiate şi răsuflate într-un cotlon fraged al minţii şi să le păstreze acolo ca într-o puşculiţă. Ori de câte ori îi mai apărea în cadru câte o faţă sau chiar câte o bancă de lemn, care sta ţeapănă şi inertă în aşteptarea unui trup cald, se oprea. Îşi fremăta întreaga faţă, scoţându-şi nevralgic ochii din orbite. Un nou fragment prindea contur şi nu trebuia să dea greş pentru nimic în lume. Scrâşnea din dinţi de parcă ar fi vrut să şi-i spargă şi, în acelaşi timp, cu un efort familiar, îşi dilata nările groase şi vinete. După câteva momente, istovit de atâta schimonoseală, părea că se dă bătut. D...

Câinii latră, ursul merge

Dacă ar fi să caracterizez cumva presa din Argeș, nu aș face-o prin prisma produselor media, ci prin prisma oamenilor care lucrează în această branșă. De mai bine de un an, am tot mers cu ei la conferințe, i-am citit, am interacționat. Când s-a deschis Argeș TV au dat buzna majoritatea cu cv-uri. Cum au venit, așa au plecat, iar apoi ce să facă și ei, ca niște câini cu cozile între picioare ce erau? S-au apucat să arunce cu tot ce puteau înspre tânărul colectiv care se formase: habar n-au cu ce se mănâncă presa (de parcă ei, lucrători la Washington Post de Pitești, aveau), sunt "pipițe și pițiponci", sunt "lingăii" lui Penescu, sunt pierduți. Acuze care ies de obicei din gura oamenilor frustrați. Ceea ce nu știu acești atotștiutori și atotcalomniatori este că la Argeș TV chiar s-a muncit și se muncește în continuare. Acei tineri, veniți majoritatea de pe băncile facultății, s-au format aici, și-au văzut lungul nasului și nu au deranjat pe nimeni (dintre colegi). Eu,...

Hai să facem un club al bloggerilor!

Am văzut mai demult un film cu un club de carte în memoria scriitoarei Jane Austen (ştiţi voi, Mândrie şi Prejudecată). Membrii se întâlneau săptămânal (parcă!) şi aveau ca temă să citească o carte scrisă de Austen şi să povestească apoi ce le-a plăcut, ce i-a marcat, în fine să facă un fel de recenzie personalizată a cărţii respective. Pe moment m-a încântat şi pe mine această idee, chiar îmi spuneam: cât de mişto e să întâlneşti câteva persoane cu care să împărtăşeşti pasiunea cititului. Am abandonat ideea la fel de simplu pe cum am întâlnit-o, fiind convinsă că în vecii vecilor n-aş avea cu cine să pun în practică aşa ceva. Şi totuşi. Astăzi am primit un mesaj pe twitter de la colega Ema (aşa suntem noi fete emancipate şi, deşi avem ocazia să vorbim face2face, folosim şi acest mijloc de comunicare) în care spunea cam aşa: "poate reusim sa facem si nou un fel de club de carteb(bookclub), ca tot mi-a venit pofta de citit :) Te gandesti si imi zici". Aşa că, dacă printre vo...