Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Clişee ieftine

Nu pot să fiu spectatoare pasivă la spectacolul lumii. Aşa se face că evenimentele din ultima perioadă mi-au cam dat bătăi de cap, de fapt, nu evenimentele ci oamenii.
S-a întâmplat ce s-a întâmplat cu Michael Jackson, am regretat, am ascultat mai mult ca de obicei piesele sale (probabil ăsta a fost felul meu de a-i spune "Adio")... DAR: să spui ca presă cu vechime pe piaţă (şi deci cu maaaari pretenţii) că "s-a ridicat la cer", "Dumnezeu l-a vrut la el pentru că noi nu-l mai meritam" sau fel de fel de clişee lacrimogeno-retarde, mi se pare lipsă de profesionalism (dar, de fapt, mai putem vorbi despre profesionalism în majoritatea publicaţiilor? hmmm, asta-i altă poveste, tot tragică!). Tot în categoria "de plâns!" i-aş include şi pe cei atotştiutori. La ce mă refer? La cei care au apărut zilele astea pe la toate posturile de televiziune şi şi-au dat ei, domne, cu părerea despre Michael Jackson. De parcă s-ar fi jucat alături de el cu puţa în ţărână sau ar fi fost cel puţin prieteni de pahar cu el. Când în fapt, au citit o biografie de-a lui de pe nu ştiu ce site şi s-au apucat să comenteze pe marginea acesteia la emisiuni ai cărei realizatori, conştienţi de ratingul pe care îl aduce moartea marelui star pop, i-au primit cu braţele deschise.
Nu mă interesează cine a fost Michael şi ce a făcut. Mie îmi plac piesele sale, m-a interesat numai ca artist încă de când l-am ascultat pentru prima dată. Deci, pentru mine el nu a fost niciodată o persoană, a fost mai degrabă o extensie a propriilor hituri. Aşa că eu sunt indiferentă în aceste momente. Pentru mine Michael Jackson nu a murit. E încă în winamp, îl găsesc pe trilu, pe youtube. Şi nu, ăsta nu e un clişeu ieftin, da?

Comentarii

Dan Badea a spus…
Vad si eu niste posturi ca lumea despre Michael Jackson! Bravo, Raluca! Dupa ce presa l-a ingropat pe MJ facandu-l pedofil, acum au dat-o-n ipocrizie, facand emisiuni peste emisiuni, suplimente, etc., sa arate cat de tare a fost omul.

In cazul meu, pentru mine Michael Jackson a fost doar unul dintre marii artisti ai omenirii, nimic mai mult... Daca m-as lega de ceea ce facea el cu copiii, atunci as spune doar ,,A mai murit un nemernic!'', desi nu mai are rost, pentru ca o sa fie judecat de Dumnezeu. Nu a fost nici pe departe ,,cel mai mare artist al lumii''... Atunci ce putem spune de Jimy Hendrix, Jim Morrison, Curt Cobain, Elvis Presley, Sid Vicious-artisti care au murit tineri si foarte tineri si chiar au repreyentat ceva pentru generatiile din care au facut parte. Michael Jackson? Doar un stage men si cateva piese mai tari, in rest a reprezentat doar multe, multe zeci de milioane de dolari pentru armata de oameni care s/a aflat ali la randul in spatele sau!

Postări populare de pe acest blog

Cu umor despre viața cu cinci copii, în „Tata este gras”, de Jim Gaffigan

De când sunt mămică, am citit câteva cărți de parenting și am răsfoit bloguri de profil, toate scrise de femei. Niciodată nu am avut curiozitatea să aflu și versiunea masculină a poveștilor de familie. Ei bine, îmi place să cred că încep să recuperez acum, prin intermediul cărții „Tata este gras”, de Jim Gaffigan, carte apărută la Editura ACT și Politon în 2015!   Să vă spun întâi ceva despre autor ca să înțelegeți de la bun început cu cine avem de-a face. Jim Gaffigan este un actor american care a jucat în filme de comedie (Hot Pursuit, Going the Distance, 17 Again, Away We Go, The Love Guru etc). Dacă românii îl cunosc din aceste filme, americanii sunt pur și simplu înnebuniți după spectacolele sale de stand-up, în care vorbește despre viața de familie, despre mâncare, pasiuni și viață sedentară, într-un limbaj  curat și fără injurii, numit de conaționalii săi „politically correct”.
În colecția de eseuri „Tata este gras”, Gaffigan descrie (cum altfel, dacă nu cu un umor de râzi în hoh…

Frances Hodgson Burnett - "Grădina secretă"

Dacă aș fi psiholog, aș recomanda această carte în tratamentul depresiilor, și spun asta cu toată convingerea. Citind-o, vei simți cum încolțesc în tine dragostea de natură și de frumos, la fel cum o fac trandafirii și crinii din fascinanta grădină secretă.

Cartea, care este una pentru copiii de toate vârstele, prezintă povestea unei fetițe din India rămasă orfană după ce holera îi seceră pe toți cei apropiați, ea fiind nevoită să plece în Anglia, la conacul unchiului Archibald Craven. Odată ajunsă la Misselthwaite Manor, începe o minunată aventură pentru Mary Lennox. Aici, ea va descoperi un conac cu 100 de camere, majoritatea încuiate, dar și o grădină secretă ale cărei porți au fost ferecate în urmă cu 10 ani, după ce stăpâna a murit. Bineînțeles că firea curioasă nu o poate ține pe copilă departe de grădina secretă și de povestea ei. În scurt timp, Mary cea sălbatică și "foarte încăpățânată", care nu știa și nici nu voia să-și facă prieteni, se schimbă complet, devine mai…

În așteptarea ta, Rodica

Premiul I la Concursul Național de proză scurtă "Radu Rosetti", jud. Bacău, 2016

    M-a trezit sirena unei ambulanțe. Am ridicat capul de pe pernă buimăcit, fixându-mi ochii pe fereastră. Și azi plouă. Mi s-a luat de apa asta care pică și se așează în băltoace pe ciment. Norii subțiri cern o lumină difuză. Când plouă, ziua e o seară prelungă. Și nu-mi place asta, pentru că serile sunt pentru mine corvoade psihice. Mă ridic, mă frec la ochi și-mi caut papucii pe lângă pat. Casc. A dracu sirenă dacă tace! I-auzi! Alta! Asta o fi una de poliție? Niciodată nu le-am deosebit. Îmi car picioarele încremenite spre aragaz. Aprind chibritul, pun foc și fixez ibricul de inox deasupra flăcării. Am măsurat o ceașcă de apă pe care o torn în el. Aștept să fiarbă. Deranjul din bucătăria mea e ceva la ordinea zilei de când a plecat Rodica. Dacă ar vedea ea vasele nespălate din chiuvetă și de pe masă, cârpele de bucătărie mototolite și îndesate care pe unde sau petele uscate de pe gresie, și…