Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Rudyard Kipling - "Kim"

Dintotdeauna m-a fascinat India, și cred că totul a pornit de la Eliade al nostru, care m-a ajutat să gust din misterele acestei țări încă din școala generală când citeam cu o fascinație aparte "Maitreyi". Și apoi, cred că au mai contribuit la imaginea asta și filmele indiene, care aveau un farmec irezistibil.

Așa că am pornit să citesc "Kim" cu inima deschisă și cu mari așteptări, mai ales că aveam certitudinea unei scriituri de clasă, dacă luăm în calcul că magnificul Kipling este posesor de Nobel pentru Literatură (distincție acordată în 1907). 
"Kim" este, la bază, un roman indian de spionaj, dar, printre intrigile și suspansul caracteristice acestui gen, se remarcă povestea captivantă și plină de învățăminte a unei deveniri. Kimball O'Hara, un copilandru orfan de origine irlandeză, pleacă din orașul Lahore într-o călătorie alături de un lama tibetan, în căutarea împlinirii destinului său, prezentat prin metafora "taurului roșu uriaș pe o pajiște verde". Cu o așa intrigă, nu cred că mai are rost să spun cât de frumoasă și de seducătoare este povestea. Odată cu maturizarea lui Kim, asistăm și la mântuirea lui Teshoo Lama care îl însoțește în călătoria prin India pentru a descoperi Râul Săgeții, care spală păcatele tuturor celor care se scaldă în el. 
Sincer să vă spun, sunt atât de interesante aceste două personaje și se completează atât de bine, încât aș putea să citesc mii de pagini cu ele și nu m-aș plictisi. Imaginea asta a unui bătrânel sfânt care străbate nisipurile deșertului și munții Himalaya alături de chela al său  cel destoinic este una care mă va urmări mult timp de aici înainte.
Merită să citiți "Kim" pentru a vedea că Rudyard Kipling este un maestru al cuvintelor, al construirii unor episoade care curg domol, dar care te umplu de frumos, astea pe lângă spiritul său de aventură, cu care sunteți deja familiari din "Cartea Junglei" (1894). În plus, veți găsi o prezentare clară a religiilor, superstițiilor și obiceiurilor din India. 
Căutând pe net, am găsit acest trailer cu ecranizarea care a apărut în 1950. Poate voi vedea cândva și filmul!


CITATE:

"Toți oamenii sfinți trăiesc într-un vis, iar învățăceii care-i urmează se molipsesc și ei";
"Mulți sunt cei care poartă veșmânt preoțesc, dar puțini dintre ei păstrează calea cea dreaptă";
"Cei care urmează calea cea dreaptă nu trebuie să cadă pradă slăbiciunilor, nici să plece urechea la glasul dorințelor și al sentimentelor, căci toate astea nu sunt altceva decât iluzie";
"Educația este cea mai mare binecuvântare atunci când este făcută cu înțelepciune. Altfel nu este de niciun folos pământesc";
 "Toate dorințele nu sunt decât deșertăciuni care te leagă și mai strâns de roata vieții";
"În chestiuni de credință e tare greu să faci o alegere, așa cum se întâmplă și cu caii. Un om înțelept știe dinainte că toți caii sunt buni, căci de pe urma oricăruia te poți alege cu un câștig";
"Orice credință este întocmai ca și caii. Fiecare are părțile ei bune, însă lucrul ăsta este valabil doar în țara ei";
"Lumea e plină de dușmani pentru cei care sunt oameni de treabă";
"Să te încrezi mai curând într-un șarpe decât într-o desfrânată și mai curând într-o desfrânată decât într-un afgan";
"Există o altă înțelepciune mai presus de înțelepciunea pământească, anume unica și înalta știință izvorâtă din meditație";
"Cel care se îndreaptă spre munți se duce spre propria sa mamă";

"Pentru a ajunge la femeia pe care o dorești mai sunt și alte mijloace înainte de a te hotărî să faci țăndări ușa casei";
"Nu sunt decât două feluri de femei: unele care îl secătuiesc pe bărbat de puterile pe care le are și altele care i le redau".

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Zăpă Strit - „Cavalerii mesei oltenești”

Pe masă - zaibăr, gogoși și prăjituri, de-ți plouă-n gură, nu alta. Pe scaune, lume multă ca la spectacolele lui Fuego. Atmosfera - destinsă și caldă. Oare ce se-ntâmplă aici? S-o da ceva gratis? Or fi tigăi la promoție? Mai ceva, muică! Se lansează Cavalerii mesei oltenești (august, 2017, Editura Smart Publishing)! Zăpă Strit a dat iar lovitura, după succesul volumului său de debut „Dau totul pentru un secret”!

 A venit lume din toată țara la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”! Ba chiar, unii au lăsat răcoarea Londrei, pentru canicula Piteștiului, doar pentru a o vedea în carne și oase pe cea care le descrețește frunțile, în fiecare zi, cu textele ei savuroase, pline de umor. N-ai cum să n-o iubești pe Adriana - Zăpă Strit! N-ai cum! Ți se cuibărește acolo în inimă și nu mai pleacă nici cu procuratura! Și știți de ce? Pentru că Adriana scrie onest și sensibil, așa cum e ea. Cuvintele ei curg cu lejeritate, dându-i și cititorului încredere să se deschidă, să se asculte pe dinăuntru …

Nervi pe caniculă

Cineva mă sabotează zilele astea şi, ca o noutate, nu sunt eu aia. Am îngroşat rândul celor care sunt nemulţumiţi de furnizorul de internet. Înjurături, scrâşnete, păr smuls din cap, tot tacâmul. Cred că le-am zis de întreg familionul, că nu sunt zgârcită de fel. Într-un final, plătesc internet ca să nu-l am. Bună treabă! Acum vă scriu ajutată fiind de bunul meu prieten Digi Net Mobil care vă salută. Eu nu, că încă nu mi-au trecut nervii.
Până şi vara asta îmi vrea răul. Căldură infernală, aer irespirabil, femei care se îmbracă în sintetice sclipitoare, asortate cu tocuri cui pe care merg mai clătinat ca un sătean afumat pe uliţa din cătun. Alături de ele, băieţi cu tricou negru, mulat. La ăştia n-o fi venit vara? În fine. Îi las în plata Domnului.
Şi mai am o pică pe ţăranii de la oraş, care se dau în stambă atât de stângaci în faţa urmaşelor Evei. Exemplu: zi de vară la bazin. Un exemplar blond şi unul brunet, ambele de rasă, vorba aia, fac topless. Vânătorii de ocazie, care s-au tr…