D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
Nu știu voi cum sunteți, dar eu, imediat cum dă gerul și cum zăpada îmbracă totul în haina ei de voal, mi se face dor de literatura rusă. Și cum în colecția mea mai am câteva titluri neatinse, zilele acestea mi le-am petrecut în compania lui Turgheniev și al său "cuib de nobili".
Cartea ne introduce în atmosfera nobilimii rusești de la 1842, acea lume parfumată, cu boieroaice rafinate, educate la Pension, cu intelectuali care se adună în Saloane pentru a valsa, a conversa și a comenta ultimele evenimente.
CITIȚI ȘI:
Dar, oricât de frumos și de îmbietor ar părea acest stil de viață din afară, printr-un simplu "zoom" asupra unui exponent al acestei lumi, vei vedea că nobilul, înconjurat de slugi și de tot ce-i poftește inima, nu este nici el lipsit de dezamăgire, tristețe, frământare, singurătate, mai ales când toate acestea trec prin filtrul onoarei impuse cumva de societate.
Feodor Ivanîci Lavrețki, un tânăr nobil este în căutarea cuibului său. Așa o întâlnește pe cea care avea să-i devină soție, ușuratica Varvara Pavlovna. După ce află că nevasta l-a înșelat, Lavrețki revine la conacul său de la țară, hotărât să-și înece amarul în fermecătoarea viață rurală. Numai că inima sa sfâșiată de durere nu are parte de respiro din momentul în care o întâlnește, în casa verișoarei sale Maria Dmitrievna Kalitina, pe fiica acesteia, Liza de care se îndrăgostește la prima vedere. De aici, lucrurile par să evolueze între cei doi, chiar dacă tânăra primește o cerere în căsătorie de la un artist agreat de mama ei, tânărul Panșin.
Cărțile lui Turgheniev sunt un tunel al timpului, prin care aluneci, din confortul fotoliului tău, în lumea aceea fermecătoare și stilată a vremurilor demult apuse. Departe de a crea fapte surprinzătoare, clasicul Turgheniev își ține cititorul antrenat în acțiune prin talentul său descriptiv și prin evocarea acelei Rusii fascinante de acum două secole.
Și când te gândești ce literatură s-a născut în secolul al XIX-lea în Rusia! Atunci, cei cinci titani: Pușkin (1799-1837), Gogol (1809-1852), Turgheniev (1818-1883), Dostoievski (1821-1881) și Tolstoi (1828 - 1910), au fost contemporani câțiva ani.
Ненависть!
Comentarii