Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

I. S. Turgheniev - "Un cuib de nobili"

Nu știu voi cum sunteți, dar eu, imediat cum dă gerul și cum zăpada îmbracă totul în haina ei de voal, mi se face dor de literatura rusă. Și cum în colecția mea mai am câteva titluri neatinse, zilele acestea mi le-am petrecut în compania lui Turgheniev și al său "cuib de nobili".


Cartea ne introduce în atmosfera nobilimii rusești de la 1842, acea lume parfumată, cu boieroaice rafinate, educate la Pension, cu intelectuali care se adună în Saloane pentru a valsa, a conversa și a comenta ultimele evenimente. 

CITIȚI ȘI: 

Dar, oricât de frumos și de îmbietor ar părea acest stil de viață din afară, printr-un simplu "zoom" asupra unui exponent al acestei lumi, vei vedea că nobilul, înconjurat de slugi și de tot ce-i poftește inima, nu este nici el lipsit de dezamăgire, tristețe, frământare, singurătate, mai ales când toate acestea trec prin filtrul onoarei impuse cumva de societate. 

Feodor Ivanîci Lavrețki, un tânăr nobil este în căutarea cuibului său. Așa o întâlnește pe cea care avea să-i devină soție, ușuratica Varvara Pavlovna. După ce află că nevasta l-a înșelat, Lavrețki revine la conacul său de la țară, hotărât să-și înece amarul în fermecătoarea viață rurală. Numai că inima sa sfâșiată de durere nu are parte de respiro  din momentul în care o întâlnește, în casa verișoarei sale Maria Dmitrievna Kalitina, pe fiica acesteia, Liza de care se îndrăgostește la prima vedere. De aici, lucrurile par să evolueze între cei doi, chiar dacă tânăra primește o cerere în căsătorie de la un artist agreat de mama ei, tânărul Panșin. 

Cărțile lui Turgheniev sunt un tunel al timpului, prin care aluneci, din confortul fotoliului tău, în lumea aceea fermecătoare și stilată a vremurilor demult apuse. Departe de a crea fapte surprinzătoare, clasicul Turgheniev își ține cititorul antrenat în acțiune prin talentul său descriptiv și prin evocarea acelei Rusii fascinante de acum două secole. 

Și când te gândești ce literatură s-a născut în secolul al XIX-lea în Rusia! Atunci, cei cinci titani:  Pușkin (1799-1837), Gogol (1809-1852), Turgheniev (1818-1883), Dostoievski (1821-1881) și Tolstoi (1828 - 1910), au fost contemporani câțiva ani.

Ненависть!

Comentarii

Aimée a spus…
Esti fenomenala! Incep sa ma simt dezorganizata! :))
EmaPirciu a spus…
Nu ma pacalesti cu asta. Mi-am luat insa cateva carti de Thomas Hardy :)
Raluca Nicula a spus…
Crengu, nu-i cazul :)
Raluca Nicula a spus…
Ema, bine ai făcut! Mă bucur!
Aimée a spus…
Imi pare interesant http://totb.ro/inscrieri-la-programul-online-scrie-despre-tine/

Postări populare de pe acest blog

După deget

Acesta este noul trend în politica românească: datul după deget. Băsescu jură pe Biblie că "nu i-a dat un pumn în plex sau în faţă" copilului de la Ploieşti (aţi observat pesemne că nu a jurat că nu l-a lovit), Geoană s-a dus să se "relaxeze", cu o zi înainte de marea confruntare, acasă la mogulul Vântu. Între un preşedinte mincinos, agresiv, beţiv, manipulator, jucător, actor şi unul Prostănac, moale, influenţabil, care nu gândeşte cu propriul creier , pe cine aţi alege dacă aţi avea ghinionul de neşansă ca duminică să se organizeze alegeri?

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m

CA SĂ fiu eu fericită...

În această dimineaţă m-am trezit foarte greu (de când mi-am pus draperii e numai noapte în dormitor). Am venit la serviciu, tonomatul mi-a livrat o cafea neobişnuit de amară. Am intrat pe bloguri, nimic să mă atragă. Numai Farmville mă mai tentează, acolo mai mulg o vacă, mai cultiv nişte floarea soarelui, mai stau pe o bancă, în mijlocul naturii... Şi trebuie să recunosc, viaţa asta îmi surâde tare mult. Parcă m-aş lua şi eu după draga de Simf şi să schimb confortul urban cu libertatea rurală. Mi-ar plăcea să muncesc la câmp, în loc să-mi distrug ochii la calculator şi creierii cu stres. Să mă trezesc în zori, să simt cum respiră natura şi să pornesc, doar cu un ulcior de apă proaspătă, la muncile ogoarelor. Iar seara, după atâta muncă, să mă răsfăţ cu o delicatesă culinară preparată din legumele şi fructele culese tot de mâna mea. Aşa că, bărbate drag, pune mâna şi schimbă Prima casă de la bloc cu cea de-a doua: de la ţară. Promit că învăţ să-ţi cos cămăşile de in rupte atunci când