Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
Un comentariu

De ce nu ne-a plăcut "Iepurașul care voia să adoarmă"

Cică este cartea-fenomen a momentului, recomandată de psihologi și terapeuți pentru un somn liniștit al copilului...

Încă de la început am fost sceptică în privința ei, dar am cumpărat-o din curiozitate (e netul plin de ea) și pentru că am găsit-o la un preț foarte mic pe elefant.ro.
Conform autorului Carl-Johan Forssen Ehrlin: "Această carte este echivalentul verbal al legănatului, în brațe sau în pătuț. Mi-am propus să-i ajut pe copii să se relaxeze, să devină parte din poveste și să adoarmă mai repede".

Pare-se, cartea de față ar trebui să fie un fel de hocus-pocus, Moș Ene și Zâna Măseluță, 3 în 1. Ei bine, nu e. Am reușit să le citesc copiilor mei doar o mică parte din ea și pe lângă faptul că m-a plictisit pe mine teribil, nu le-a provocat piticilor nici măcar un căscat (și credeți-mă, am talent de cititor-povestitor).

Pe scurt, este vorba despre un iepuraș care nu putea să adoarmă și a plecat într-o călătorie împreună cu mama sa spre Moș Ene, care să-l ajute în această privință. Pe drum, el se întâlnește cu Melcul Somnoros și cu bufnița Picoteală care îi dau sfaturi pentru o odihnă plăcută. Ca poveste, nu e rea, însă m-au deranjat teribil sintagmele și îndemnurile repetate obsesiv (adică de vreo 10 ori pe o pagină): "adormi imediat!", "culcă-te imediat!", "somn", "hai, dormi!", "obosit", "noapte bună!". Adică ori că citești cartea asta, ori că îi plimbi copilului prin fața ochilor un medalion pentru a-l hipnotiza, mi se pare cam aceeași chestie. Ca idee, oricât de disperată aș fi să adoarmă copilul (!), nu văd de ce i-aș insera subliminal chestia asta. (Mâine-poimâine poate scoate și McDonald's o carte: "mănâncă burgeri", "bea Cola!" - pe care vom fi invitați să le-o citim copiilor la prima oră a dimineții).

Concluzionând, la noi nu a funcționat cartea asta "minune", dar poate așa suntem noi, mai demodați și mai contra turmei.

Etichete:

Comentarii

Unknown a spus…
Initial aparuta pe amazon, un best seller pentru copii, Iepurasul care voia sa adoarma (The Rabbit Who Wants To Fall Asleep: A New Way Of Getting Children To Sleep) a fost cea mai bine vanduta carte. A aparut si tradusa in limba romana, iar pretul este la jumatate fata de amazon: http://www.supermamici.ro/cea-mai-vanduta-carte-pe-amazon-cartea-care-iti-adoarme-copilul-in-cateva-minute-conform-autorului/
23 martie, 2016 23:06
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ce părere aveţi?

Vă spun doar atât: face parte dintr-un proiect măreţ la care ţin foarte mult, deci, am nevoie de reacţii! "Acelaşi parc tivit de arţari i se arăta şi acum la fel de trist. Vrăbiile săgetau văzduhul atât de alert şi precipitat, încât i se părea că sunt nişte puncte pictate furios şi rapid de un artist cuprins de febra creaţiei. Nu se mai mişca. Încerca să simtă tot, să prindă acele momente tăiate şi răsuflate într-un cotlon fraged al minţii şi să le păstreze acolo ca într-o puşculiţă. Ori de câte ori îi mai apărea în cadru câte o faţă sau chiar câte o bancă de lemn, care sta ţeapănă şi inertă în aşteptarea unui trup cald, se oprea. Îşi fremăta întreaga faţă, scoţându-şi nevralgic ochii din orbite. Un nou fragment prindea contur şi nu trebuia să dea greş pentru nimic în lume. Scrâşnea din dinţi de parcă ar fi vrut să şi-i spargă şi, în acelaşi timp, cu un efort familiar, îşi dilata nările groase şi vinete. După câteva momente, istovit de atâta schimonoseală, părea că se dă bătut. D...
16 comentarii
Citiți mai multe

Câinii latră, ursul merge

Dacă ar fi să caracterizez cumva presa din Argeș, nu aș face-o prin prisma produselor media, ci prin prisma oamenilor care lucrează în această branșă. De mai bine de un an, am tot mers cu ei la conferințe, i-am citit, am interacționat. Când s-a deschis Argeș TV au dat buzna majoritatea cu cv-uri. Cum au venit, așa au plecat, iar apoi ce să facă și ei, ca niște câini cu cozile între picioare ce erau? S-au apucat să arunce cu tot ce puteau înspre tânărul colectiv care se formase: habar n-au cu ce se mănâncă presa (de parcă ei, lucrători la Washington Post de Pitești, aveau), sunt "pipițe și pițiponci", sunt "lingăii" lui Penescu, sunt pierduți. Acuze care ies de obicei din gura oamenilor frustrați. Ceea ce nu știu acești atotștiutori și atotcalomniatori este că la Argeș TV chiar s-a muncit și se muncește în continuare. Acei tineri, veniți majoritatea de pe băncile facultății, s-au format aici, și-au văzut lungul nasului și nu au deranjat pe nimeni (dintre colegi). Eu,...
21 de comentarii
Citiți mai multe

Hai să facem un club al bloggerilor!

Am văzut mai demult un film cu un club de carte în memoria scriitoarei Jane Austen (ştiţi voi, Mândrie şi Prejudecată). Membrii se întâlneau săptămânal (parcă!) şi aveau ca temă să citească o carte scrisă de Austen şi să povestească apoi ce le-a plăcut, ce i-a marcat, în fine să facă un fel de recenzie personalizată a cărţii respective. Pe moment m-a încântat şi pe mine această idee, chiar îmi spuneam: cât de mişto e să întâlneşti câteva persoane cu care să împărtăşeşti pasiunea cititului. Am abandonat ideea la fel de simplu pe cum am întâlnit-o, fiind convinsă că în vecii vecilor n-aş avea cu cine să pun în practică aşa ceva. Şi totuşi. Astăzi am primit un mesaj pe twitter de la colega Ema (aşa suntem noi fete emancipate şi, deşi avem ocazia să vorbim face2face, folosim şi acest mijloc de comunicare) în care spunea cam aşa: "poate reusim sa facem si nou un fel de club de carteb(bookclub), ca tot mi-a venit pofta de citit :) Te gandesti si imi zici". Aşa că, dacă printre vo...
22 de comentarii
Citiți mai multe