Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

I. S. Turgheniev - "Un cuib de nobili"

Nu știu voi cum sunteți, dar eu, imediat cum dă gerul și cum zăpada îmbracă totul în haina ei de voal, mi se face dor de literatura rusă. Și cum în colecția mea mai am câteva titluri neatinse, zilele acestea mi le-am petrecut în compania lui Turgheniev și al său "cuib de nobili".


Cartea ne introduce în atmosfera nobilimii rusești de la 1842, acea lume parfumată, cu boieroaice rafinate, educate la Pension, cu intelectuali care se adună în Saloane pentru a valsa, a conversa și a comenta ultimele evenimente. 

CITIȚI ȘI: 

Dar, oricât de frumos și de îmbietor ar părea acest stil de viață din afară, printr-un simplu "zoom" asupra unui exponent al acestei lumi, vei vedea că nobilul, înconjurat de slugi și de tot ce-i poftește inima, nu este nici el lipsit de dezamăgire, tristețe, frământare, singurătate, mai ales când toate acestea trec prin filtrul onoarei impuse cumva de societate. 

Feodor Ivanîci Lavrețki, un tânăr nobil este în căutarea cuibului său. Așa o întâlnește pe cea care avea să-i devină soție, ușuratica Varvara Pavlovna. După ce află că nevasta l-a înșelat, Lavrețki revine la conacul său de la țară, hotărât să-și înece amarul în fermecătoarea viață rurală. Numai că inima sa sfâșiată de durere nu are parte de respiro  din momentul în care o întâlnește, în casa verișoarei sale Maria Dmitrievna Kalitina, pe fiica acesteia, Liza de care se îndrăgostește la prima vedere. De aici, lucrurile par să evolueze între cei doi, chiar dacă tânăra primește o cerere în căsătorie de la un artist agreat de mama ei, tânărul Panșin. 

Cărțile lui Turgheniev sunt un tunel al timpului, prin care aluneci, din confortul fotoliului tău, în lumea aceea fermecătoare și stilată a vremurilor demult apuse. Departe de a crea fapte surprinzătoare, clasicul Turgheniev își ține cititorul antrenat în acțiune prin talentul său descriptiv și prin evocarea acelei Rusii fascinante de acum două secole. 

Și când te gândești ce literatură s-a născut în secolul al XIX-lea în Rusia! Atunci, cei cinci titani:  Pușkin (1799-1837), Gogol (1809-1852), Turgheniev (1818-1883), Dostoievski (1821-1881) și Tolstoi (1828 - 1910), au fost contemporani câțiva ani.

Ненависть!

Comentarii

Crengu a spus…
Esti fenomenala! Incep sa ma simt dezorganizata! :))
EmaPirciu a spus…
Nu ma pacalesti cu asta. Mi-am luat insa cateva carti de Thomas Hardy :)
Raluca Nicula a spus…
Crengu, nu-i cazul :)
Raluca Nicula a spus…
Ema, bine ai făcut! Mă bucur!
Crengu a spus…
Imi pare interesant http://totb.ro/inscrieri-la-programul-online-scrie-despre-tine/

Postări populare de pe acest blog

Cu umor despre viața cu cinci copii, în „Tata este gras”, de Jim Gaffigan

De când sunt mămică, am citit câteva cărți de parenting și am răsfoit bloguri de profil, toate scrise de femei. Niciodată nu am avut curiozitatea să aflu și versiunea masculină a poveștilor de familie. Ei bine, îmi place să cred că încep să recuperez acum, prin intermediul cărții „Tata este gras”, de Jim Gaffigan, carte apărută la Editura ACT și Politon în 2015!   Să vă spun întâi ceva despre autor ca să înțelegeți de la bun început cu cine avem de-a face. Jim Gaffigan este un actor american care a jucat în filme de comedie (Hot Pursuit, Going the Distance, 17 Again, Away We Go, The Love Guru etc). Dacă românii îl cunosc din aceste filme, americanii sunt pur și simplu înnebuniți după spectacolele sale de stand-up, în care vorbește despre viața de familie, despre mâncare, pasiuni și viață sedentară, într-un limbaj  curat și fără injurii, numit de conaționalii săi „politically correct”.
În colecția de eseuri „Tata este gras”, Gaffigan descrie (cum altfel, dacă nu cu un umor de râzi în hoh…

Frances Hodgson Burnett - "Grădina secretă"

Dacă aș fi psiholog, aș recomanda această carte în tratamentul depresiilor, și spun asta cu toată convingerea. Citind-o, vei simți cum încolțesc în tine dragostea de natură și de frumos, la fel cum o fac trandafirii și crinii din fascinanta grădină secretă.

Cartea, care este una pentru copiii de toate vârstele, prezintă povestea unei fetițe din India rămasă orfană după ce holera îi seceră pe toți cei apropiați, ea fiind nevoită să plece în Anglia, la conacul unchiului Archibald Craven. Odată ajunsă la Misselthwaite Manor, începe o minunată aventură pentru Mary Lennox. Aici, ea va descoperi un conac cu 100 de camere, majoritatea încuiate, dar și o grădină secretă ale cărei porți au fost ferecate în urmă cu 10 ani, după ce stăpâna a murit. Bineînțeles că firea curioasă nu o poate ține pe copilă departe de grădina secretă și de povestea ei. În scurt timp, Mary cea sălbatică și "foarte încăpățânată", care nu știa și nici nu voia să-și facă prieteni, se schimbă complet, devine mai…

În așteptarea ta, Rodica

Premiul I la Concursul Național de proză scurtă "Radu Rosetti", jud. Bacău, 2016

    M-a trezit sirena unei ambulanțe. Am ridicat capul de pe pernă buimăcit, fixându-mi ochii pe fereastră. Și azi plouă. Mi s-a luat de apa asta care pică și se așează în băltoace pe ciment. Norii subțiri cern o lumină difuză. Când plouă, ziua e o seară prelungă. Și nu-mi place asta, pentru că serile sunt pentru mine corvoade psihice. Mă ridic, mă frec la ochi și-mi caut papucii pe lângă pat. Casc. A dracu sirenă dacă tace! I-auzi! Alta! Asta o fi una de poliție? Niciodată nu le-am deosebit. Îmi car picioarele încremenite spre aragaz. Aprind chibritul, pun foc și fixez ibricul de inox deasupra flăcării. Am măsurat o ceașcă de apă pe care o torn în el. Aștept să fiarbă. Deranjul din bucătăria mea e ceva la ordinea zilei de când a plecat Rodica. Dacă ar vedea ea vasele nespălate din chiuvetă și de pe masă, cârpele de bucătărie mototolite și îndesate care pe unde sau petele uscate de pe gresie, și…