Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Dacă aș fi fost băiat...

Cum aș fi fost? Probabil sensibil, sincer, îndrăgostit non-stop, plin de viață, sigur pe sine, atent cu EA, calm și echilibrat.
Beyonce și-a pus problema asta cu mult înaintea mea și bine a făcut. Piesa asta e cam singura care îmi place din repertoriul ei.

Comentarii

Geocer a spus…
Trebuie sa te critic si pe tine, ca pe Ema : te substragi de la scris, punand muzica. E rusine pentru un jurnalist !
Raluca Nicula a spus…
Geocer: Trec printr-o perioada in care muzica ma trateaza mai bine ca scrisul... asa ca...
EmaPirciu a spus…
Raluca, fii barbata. Timpul vindeca toate supararile si aduce multe surprize. Cat despre tema de azi: Daca ai fi fost baiat, balciul de balci ar fi ramas in anonimat si noi toti cei care te iubim am fi fost mai saraci cu o prietena buna.
Raluca Nicula a spus…
Ema, iti multumesc pentru cuvintele frumoase! Chiar m-ai facut sa zambesc a doua oara pe ziua de azi. Prima data am zambit cand mi-a scris Florinel al tau pe mess...
Geocer a spus…
Raluca, si noi te iubim (ziceau vocile din capul lui Papabembe)
EmaPirciu a spus…
Ma bucur ca ai zambit. Te asteptam la urmatoarea intalnire.

Postări populare de pe acest blog

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Câinii latră, ursul merge

Dacă ar fi să caracterizez cumva presa din Argeș, nu aș face-o prin prisma produselor media, ci prin prisma oamenilor care lucrează în această branșă. De mai bine de un an, am tot mers cu ei la conferințe, i-am citit, am interacționat. Când s-a deschis Argeș TV au dat buzna majoritatea cu cv-uri. Cum au venit, așa au plecat, iar apoi ce să facă și ei, ca niște câini cu cozile între picioare ce erau? S-au apucat să arunce cu tot ce puteau înspre tânărul colectiv care se formase: habar n-au cu ce se mănâncă presa (de parcă ei, lucrători la Washington Post de Pitești, aveau), sunt "pipițe și pițiponci", sunt "lingăii" lui Penescu, sunt pierduți. Acuze care ies de obicei din gura oamenilor frustrați. Ceea ce nu știu acești atotștiutori și atotcalomniatori este că la Argeș TV chiar s-a muncit și se muncește în continuare. Acei tineri, veniți majoritatea de pe băncile facultății, s-au format aici, și-au văzut lungul nasului și nu au deranjat pe nimeni (dintre colegi). Eu,...