Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Marea dinăuntru

Aş putea fi eu cea care stă pe malul mării şi citeşte (eventual Eliade sau Nichita Stănescu). Vântul să-mi bată în păr, să-mi intre în suflet şi să-mi măture tot gunoiul cotidian.
Aş putea fi eu cea care-şi încălzeşte picioarele în nisipul fin şi aude foşnetul ca de mătase al valurilor.
Aş putea fi eu cea care îmi las capul pe spate şi invit soarele să-mi intre în toţi porii.
Aş putea fi orice, dar deocamdată am în faţă un laptop şi un pahar de plastic, în care şi-a ţesut o pânză maronie urma de cafea.

Comentarii

Geocer a spus…
Marea o sa aduca spre tine, pe valuri, peturi. Nisipul te va incalzi mai ales datorita mucurilor de tigara aruncate pe plaja, iar soarele o sa te arda prea tare cauzandu-ti arsuri pe piele.
Imi place imaginea cladita de tine, dar asa sunt eu : ii aduc cu picioarele pe pamant pe toti visatorii. Incepand cu mine !

Postări populare de pe acest blog

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m...