Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Cum mi-am potolit setea de lectură

Citind o carte, evident! Cu o zi înainte de examen... Ce să-i faci! Când te-apucă, greu te lasă!
O carte bună, cam sincopată, dar per total interesantă. Este vorba despre „Bătrânul şi lupii” a scriitoarei de origine bulgară Julia Kristeva (acum cetăţean francez)- foto. Cartea am procurat-o prin excelenta campanie a Cotidianului care distribuie miercurea pachetul format din ziar şi o carte la 5,9 lei.
Mai potolim şi noi cheful de citit în acest fel. Vă recomand aceste cărţi, iar lunea apar cu Cotidianul nişte Enciclopedii foarte interesante. Merită. Prin această strategie de marketing, Cotidianul m-a câştigat de partea sa.
Julia Kristeva, "Bătrânul şi lupii”, Ed. Univers, Bucureşti, 2008 (colecţiile Cotidianul)
"Atunci când toate aparenţele sunt vicioase, cum să nu le apreciezi pe cele care cel puţin se străduiec să fie convenabile” (pag. 25)
„O femeie este făcută pe modelul păpuşilor ruseşti; poţi oricând să scoţi o nouă marionetă din interiorul celeilalte şi să o faci să vorbească” (pag. 52)
„Puteţi închide gurile, puteţi arde cărţile, puteţi tăia paginile cu foarfecele, puteţi face orice, însă veţi vedea că sensul durează chiar dacă cineva l-a înţeles o singură dată” (pag. 128).
„Punctul suprem al abjecţiei este atins atunci când oroarea este mascată în insignifianţă” (pag. 170)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m...

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!