miercuri, 13 iulie 2016

Ben Okri - "În Arcadia"


Sunt fericită, tare fericită că am terminat de citit cartea asta! Când m-am pus să o citesc, nu credeam în veci că o voi duce până la sfârșit. De ce? Pentru că stilul mi se părea prea apăsător, că nu reușeam neam să stabilesc o conexiune cu ideea și personajele. Pe parcurs, mi-am schimbat atitudinea ușor-ușor, am început să văd, printre rândurile încărcate de întrebări și frământări, o sămânță de încredere. Și da, recunosc că nu aș putea citi o carte totalmente pesimistă și greoaie, că doar nu-s masochistă (cred...)!

"În Arcadia" este o călătorie inițiatică în care pornește o echipă de filmare alcătuită din persoane care au eșuat în plan personal și profesional: "Echipa celor șase ratați ai iadului. Dacă nu ne ucidem între noi, vom crea o nouă religie". Protagoniștii sunt frustrați de eșecul vieților lor și văd acest nou proiect, ale cărui etape le sunt revelate pe parcurs, ca pe o binevenită evadare din cotidian. 

Cartea orbitează în jurul tabloului lui Nicolas Poussin - "Păstorii din Arcadia" și te face să te întrebi care este Arcadia ta, locul tău de evadare și de fericire netulburată, pornind de la mesajul ET IN ARCADIA EGO (Și eu am fost în Arcadia).


Și ca să vă dumiriți ce e și cu Arcadia asta, vă redau definiția din DEX:

ARCÁDIA s.f. Curent literar italian și european ale cărui principii au fost elaborate de membrii academiei „Arcadia” (întemeiată la 1690) și care orientau poezia către arta bucolică, simplă și clară a elegiei grecești și latine. [Pron. -di-a. / < it. arcadia, cf. Arcadia – provincie din Grecia antică, patria mitică a artei bucolice (SURSA: dexonline.ro).

Romanul tratează tema morții în raport cu viața, a artei în raport cu omul și, ca orice operă de acest gen, e plin de filosofări ce pot plictisi și chiar agasa, la un moment dat (mă refer aici la cei profani, ca mine). Dar după ce am închis coperțile pentru ultima dată, am realizat că am reușit și eu să trec cu bine prin această călătorie, care m-a marcat într-o oarecare măsură, la fel ca și pe eroii de față. 

Ben OKRI e un nume cu greutate în literatura africană. S-a născut în 1959 în nordul Nigeriei. Pentru romanul poetic "Drumul înfometat" (pe care sper să-l citesc într-o bună zi!) a luat premiul Booker. "În Arcadia" a fost publicat în 2002.

Câteva citate:

"O cameră de filmat este un instrument al diavolului";
"Nimic nu este mai groaznic decât un cinic care începe să profețească";
"Lumina poate fi produsă artificial. Întunericul, din punct de vedere tehnologic, nu poate fi produs de oameni. În societate, este adevărat tocmai contrariul: este mai ușor să creezi întuneric decât să creezi lumină";
 "Toată omenirea nu este decât o singură ființă, un copil, o celulă, o idee, un gând, o dramă închisă într-un stadiu";
"Arta țâșneste și din înstrăinare și din pierdere. Arta înlocuiește ceea ce am pierdut din suflet. Este o substituire magică";
"Ultimele zile ale lucrurilor frumoase sunt cele mai artistice";
"Arta este găsirea unui nou tărâm natal și în același timp plecarea într-o călătorie";
"Nu mă deranjează eșecul; trebuie să treci peste el pentru a atinge măreția";
"Luați-vă de mâini și considerați natura ca fiind cea mai importantă! Viața nu are un sens mai măreț decât să se transforme în florile dragostei. În acest fel, moartea emană lumină și iadul este înlăturat";
"Pictura este o inscripție pe pielea timpului".

 

Niciun comentariu: