Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Nu vrem demisii, vrem răspunsuri!

Încă apar cazuri de copii cu Sindrom Hemolitic-Uremic în Argeș, iar ăștia de ne conduc fac tot ce știu ei mai bine, adică nimic. 



Azi a apărut ministrul și a prezentat ca pe o noutate ceva ce se știa încă de acum două săptămâni: și anume că boala este cauzată de o tulpină a bacteriei Escherichia Coli. Pe lângă bâjbâiala asta nenorocită și pe lângă înverșunarea de a apărea la televizor doar ca să vadă lumea cât de implicați suntem, remarc o chestie care e tipică românului: în loc să se concentreze pe ceva constructiv, își strofoacă mintea pe găsirea unor vinovați de fațadă. Adică: Ministrul Sănătății cere demisia directoarei DSP Argeș, Sorina Honțaru, și a conducerii Spitalului de Pediatrie Pitești. Prefectul de Argeș face, azi, același lucru. Nu mai bine faceți voi toți ceva cu adevărat util și vă implicați personal în urgentarea anchetei, eventual să aduceți niște oameni competenți din afară, decât să vă dați la gioale ca apucații? O demisie nu oprește valul de îmbolnăviri, pe când identificarea sursei, da. În consecință, ciocul mic și joc de glezne!

Comentarii

EmaPirciu a spus…
Ah, ce bine zici!
Aimée a spus…
De acord cu tine! Dar sper ca esti constienta ca daca de vina e un spital, un medicament sau un vaccin, nimeni nu va recunoaste public asa ceva!
Raluca Nicula a spus…
Crengu, eu cred că prin alimente contaminate se răspândește. Și mai cred că nu vom afla niciodată sursa, de fapt.

Postări populare de pe acest blog

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m...