Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Daphne du Maurier - "Golful francezului"

Cred că o să schimb numele blogului în "Blog de cărți", pentru că în ultimul timp numai cu asta m-am ocupat pe aici. Și nu numai pe aici. Azi-noapte am stat trează până pe la 2.30 ca să termin cartea pe care nu o mai puteam lăsa din mână.


"Golful francezului" este povestea de dragoste și de aventuri a englezoaicei Dona St. Columb, care părăsește Londra și se mută la țară împreună cu cei doi copii și cu doica lor. Fire capricioasă, rebelă, chiar obraznică, Lady St. Columb este avertizată că în Navron bântuie un pirat francez fără scrupule, împreună cu șleahta lui, care comite tâlhării, omoară oameni și răpește femei pe care le dezonorează. În scurt timp, femeia găsește în noptiera din camera ei tutun și o carte de poezii franțuzești, iar într-o noapte își vede servitorul discutând cu un bărbat misterios în grădină, așa că intră la bănuieli. Aventuroasă și neînfricată, Dona o ia pe urmele slujitorului și dă peste o corabie ascunsă în golf, al cărei căpitan se dovedește a fi  renumitul pirat, însă descoperă că acel bărbat misterios nu este deloc așa de groaznic cum îl descriau cunoscuții ei englezi. Bineînțeles că Lady uită că e o lady cu soț la Londra și se lasă purtată pe valuri alături de piratul ei Jean-Benoit Aubery, în căutarea aventurii. Relația cu acesta o transformă în femeia la care ea visase dintotdeauna, punându-i la încercare spontaneitatea și agerimea. Frumoasa lady din Londra devine, pe lângă amanta seducătoare, "băiatul de serviciu" al piratului, ajutându-l pe acesta să fure corabia unui cunoscut de-al soțului ei. 

Povestea e frumoasă, presărată cu suspans, pasiune și curaj. Nu lipsesc nici lecțiile despre devotament sau sfatul nescris de a-ți trăi prezentul fără să te gândești la urmări. Dacă nu aș fi știut că romanul e scris de o femeie, aș fi jurat că e o scriitură masculină. 

Daphne du Maurier (1907 -1989) a fost o scriitoare britanică. Ea este cunoscută în special pentru că operele sale au fost adaptate în filme (cea mai cunoscută adaptare fiind "Păsările" - în regia lui Alfred Hitchcock).


Din câte văd pe IMDB, "Golful francezului" a fost ecranizat de două ori (1944 și 1998), cea din urmă (foto sus) avându-i ca protagoniști pe Tara Fitzgerald și Anthony Delon (fiul lui Alain Delon)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Să o cunoaștem mai bine pe bloggerița și scriitoarea Zăpă Strit!

Cu ceva timp în urmă vă vorbeam pentru prima dată despre Zăpă Strit și prima ei carte: "Dau totul pentru un secret". Vă spuneam că m-a impresionat foarte mult cartea, făcând parte din acea categorie de scrieri care-ți alină sufletul și te ajută să te descoperi. Privind înapoi, acum, după ce stările și impresiile s-au așezat pe rafturile minții și ale sufletului, pot spune cu mâna pe inimă că această carte merită recitită o dată pe lună. De ce? Ca să zâmbim, ca să iubim, ca să ne reamintim cine suntem. 

CITIȚI ȘI:
În așteptarea ta, Rodica
În oglindă
Așa că, dacă pentru mine "Dau totul pentru un secret" a devenit o carte atât de importantă, poate și pentru restul fanilor Zăpă Strit este la fel. În consecință, scriitoarea merită să ajungă, nu unde și-a propus, nici unde am vedea-o noi, ci acolo unde TREBUIE, unde i-a fost dat să ajungă. Adică, sus de tot, pe culmile succesului și ale celebrității. Sunt sigură că v-am stârnit dorința de a o cunoaște mai bine pe Adriana, cr…

Cerșetorul

Fănuț avea trei lei în buzunar. Mama îi îndesase de dimineață în geaca uzată de fâș și-i dăduse indicații clare:
- Ia ăștia să-ți iei ceva de mâncare. Un pachet de biscuiți și un iaurt. Sau un senviș de la chioșcul de lângă școală. Ai înțeles? L-a pupat și i-a urat o zi frumoasă, privindu-l de la scară cum dispare după bloc. Fănuț s-a întâlnit cu Daniel, colegul lui, și au început să discute aprins despre teme, despre învățătoare și despre Arina, blonda cu ochi albaștri care vine mereu la școală îmbrăcată în ștrampi și fuste deasupra genunchilor.  Frunze de arțar și de tei cad și se așează pe trotuar, pavându-le calea celor doi în nuanțe calde de galben. E frig. Mâinile camarazilor sunt îndesate în buzunare. Un vânt tăios suflă dinspre munte, aducând cu el aroma rece a zăpezii.
-    A nins la munte, zice Fănuț.
-    Da, a început de ieri. Am văzut la știri.
-    De abia aștept să ningă și la noi, să ieșim prin parc cu săniile.
Fănuț își ridică privirea printre crengile aproape goale. Cerul…

În așteptarea ta, Rodica

Premiul I la Concursul Național de proză scurtă "Radu Rosetti", jud. Bacău, 2016

    M-a trezit sirena unei ambulanțe. Am ridicat capul de pe pernă buimăcit, fixându-mi ochii pe fereastră. Și azi plouă. Mi s-a luat de apa asta care pică și se așează în băltoace pe ciment. Norii subțiri cern o lumină difuză. Când plouă, ziua e o seară prelungă. Și nu-mi place asta, pentru că serile sunt pentru mine corvoade psihice. Mă ridic, mă frec la ochi și-mi caut papucii pe lângă pat. Casc. A dracu sirenă dacă tace! I-auzi! Alta! Asta o fi una de poliție? Niciodată nu le-am deosebit. Îmi car picioarele încremenite spre aragaz. Aprind chibritul, pun foc și fixez ibricul de inox deasupra flăcării. Am măsurat o ceașcă de apă pe care o torn în el. Aștept să fiarbă. Deranjul din bucătăria mea e ceva la ordinea zilei de când a plecat Rodica. Dacă ar vedea ea vasele nespălate din chiuvetă și de pe masă, cârpele de bucătărie mototolite și îndesate care pe unde sau petele uscate de pe gresie, și…