Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
Un comentariu

D-ale Piteştiului

* De 1 Mai nu vă mai grăbiţi atât să plecaţi la mare, unde cheltuiţi atâţia bani. În Piteşti, mai precis în Parcul Ştrand, se organizează vineri o serbare câmpenească plină de toate cele (muzică, mici, bere). Cine face cinste? Primăria Piteşti, dar pe banii fiecăruia.
* Consiliul Judeţean a aprobat construirea pe terenul dintre Mioveni şi Mărăcineni a 600 de locuinţe sociale şi pentru tineri. Piteştiul stă la coadă. De ce? Pentru că Pendiuc merge pe premisa "Fântână cântăcioasă şi colorată am, procentu' creşte, la ce să mă mai leg la cap?".
* Apropos de Ştrand, tot plimbându-mă în timpul meu liber prin zonă şi admirând, ce-i drept, frumuseţea peisajului, am auzit un copil care îşi întreba bunica: "- Mamaie, în lacul ăsta trăiesc monştri? - Nu, mamaie, e un lac obişnuit. Cum să trăiască monştri aici? - Ba da, mamaie, peştii nu trăiesc în apă aşa murdară. EI SUNT CURAŢI". Ce să zic, m-a lăsat paf. Păcat că n-am înregistrat ca să-i arăt edilului magnific.
* "Un fleac. Au ciuruit-o". Este vorba despre Pădurea Trivale, revendicată de unii "proprietari", evident, puşi în posesie ilegal. Da, au parcelat-o după bunul plac? Cine? Ăia mulţi şi cu bani, care n-au niciun stres de lege. De ce? Pentru că, evident, ei sunt mai presus de ea. Unde au fost autorităţile în tot acest timp? Îşi făceau siesta. Ce fac autorităţile acum? Hibernează!
Etichete:

Comentarii

Geocer a spus…
* Sa inteleg ca ma inviti la serbarea din parc?
* Din cate am inteles, la proiectul asta participa si Primaria Pitesti. Oricum va fi dificil de realizat. Serban (primarul de la Maracineni) a mai fost batut cu oua odata pe tema asta.
* Mare pacat ca minunatul nostru primar nu are bani decat pentru centrul orasului si pentru arterele principale, restul fiind lasat de izbeliste.
* Autoritatile asta au facut intotdeauna : au dormit.
29 aprilie, 2009 21:16
eIordache a spus…
Nu stiam ca a fost retrocedata. Acum inteleg de ce e asa de gaurita. Trist..
30 aprilie, 2009 00:22
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Câinii latră, ursul merge

Dacă ar fi să caracterizez cumva presa din Argeș, nu aș face-o prin prisma produselor media, ci prin prisma oamenilor care lucrează în această branșă. De mai bine de un an, am tot mers cu ei la conferințe, i-am citit, am interacționat. Când s-a deschis Argeș TV au dat buzna majoritatea cu cv-uri. Cum au venit, așa au plecat, iar apoi ce să facă și ei, ca niște câini cu cozile între picioare ce erau? S-au apucat să arunce cu tot ce puteau înspre tânărul colectiv care se formase: habar n-au cu ce se mănâncă presa (de parcă ei, lucrători la Washington Post de Pitești, aveau), sunt "pipițe și pițiponci", sunt "lingăii" lui Penescu, sunt pierduți. Acuze care ies de obicei din gura oamenilor frustrați. Ceea ce nu știu acești atotștiutori și atotcalomniatori este că la Argeș TV chiar s-a muncit și se muncește în continuare. Acei tineri, veniți majoritatea de pe băncile facultății, s-au format aici, și-au văzut lungul nasului și nu au deranjat pe nimeni (dintre colegi). Eu,...
21 de comentarii
Citiți mai multe

Ce părere aveţi?

Vă spun doar atât: face parte dintr-un proiect măreţ la care ţin foarte mult, deci, am nevoie de reacţii! "Acelaşi parc tivit de arţari i se arăta şi acum la fel de trist. Vrăbiile săgetau văzduhul atât de alert şi precipitat, încât i se părea că sunt nişte puncte pictate furios şi rapid de un artist cuprins de febra creaţiei. Nu se mai mişca. Încerca să simtă tot, să prindă acele momente tăiate şi răsuflate într-un cotlon fraged al minţii şi să le păstreze acolo ca într-o puşculiţă. Ori de câte ori îi mai apărea în cadru câte o faţă sau chiar câte o bancă de lemn, care sta ţeapănă şi inertă în aşteptarea unui trup cald, se oprea. Îşi fremăta întreaga faţă, scoţându-şi nevralgic ochii din orbite. Un nou fragment prindea contur şi nu trebuia să dea greş pentru nimic în lume. Scrâşnea din dinţi de parcă ar fi vrut să şi-i spargă şi, în acelaşi timp, cu un efort familiar, îşi dilata nările groase şi vinete. După câteva momente, istovit de atâta schimonoseală, părea că se dă bătut. D...
16 comentarii
Citiți mai multe

Hai să facem un club al bloggerilor!

Am văzut mai demult un film cu un club de carte în memoria scriitoarei Jane Austen (ştiţi voi, Mândrie şi Prejudecată). Membrii se întâlneau săptămânal (parcă!) şi aveau ca temă să citească o carte scrisă de Austen şi să povestească apoi ce le-a plăcut, ce i-a marcat, în fine să facă un fel de recenzie personalizată a cărţii respective. Pe moment m-a încântat şi pe mine această idee, chiar îmi spuneam: cât de mişto e să întâlneşti câteva persoane cu care să împărtăşeşti pasiunea cititului. Am abandonat ideea la fel de simplu pe cum am întâlnit-o, fiind convinsă că în vecii vecilor n-aş avea cu cine să pun în practică aşa ceva. Şi totuşi. Astăzi am primit un mesaj pe twitter de la colega Ema (aşa suntem noi fete emancipate şi, deşi avem ocazia să vorbim face2face, folosim şi acest mijloc de comunicare) în care spunea cam aşa: "poate reusim sa facem si nou un fel de club de carteb(bookclub), ca tot mi-a venit pofta de citit :) Te gandesti si imi zici". Aşa că, dacă printre vo...
22 de comentarii
Citiți mai multe