joi, 15 iulie 2010

Judecători din naştere

Suntem înnebuniţi să-i judecăm pe ceilalţi. Dacă nu râdem puţin de cum arată, dacă nu blamăm actele lor voluntare sau involuntare, dacă nu ne dăm mai deştepţi, mai buni, mai, mai, nu ne simţim bine.
Cât de ipocriţi pot fi oamenii!
S-a sinucis Mădălina Manole (a câta persoană sunt care scrie despre asta?)! "De ce s-a sinucis? Doar avea un copil, era frumoasă, avea un soţ bun, era cunoscută, era apreciată, era bogată. A ales iadul!" se grăbesc toţi să-şi dea cu părerea.
Dacă tot suntem noi, ceilalţi, atât de luminaţi şi de cerebrali, de ce nu ne folosim resursele pentru a ne îmbunătăţi propriile vieţi, nu pentru a-i analiza pe ceilalţi? Oare când o să ne intre în cap că pe buletinul niciunuia dintre noi nu scrie "Dumnezeu"?

5 comentarii:

Crengu spunea...

Bine zis! Parca mi-ai citit gandurile!

Ana-Maria Mititelu spunea...

sunt de acord cu tine... nici ca se poate spune mai bine!

Raluca Nicula spunea...

Crengu, ştiu că în majoritatea cazurilor suntem cam pe aceeaşi lungime de undă ;)

Ana, tot ceea ce-mi doresc e ca oamenii să nu mai judece. Mai bine ar învăţa ceva din tot ce s-a întâmplat

Irina Patrascu spunea...

Si pe deasupra uitam ca Madalina va ramane mereu o voce remarcanta a muzicii Pop romanesti,nu doar o "sinucigasa" cum este catalogata acum.

Adi spunea...

La polul opus se afla "critica criticii"... mi se pare inadecvat de exagerat spus ca Madalina era o "mare artista" sau ca avea o viata de nota 20... in fond, toate aceste osanale tardive... nu folosesc nimanui la nimic... daca erau facute inainte, poate o impiedicau de la a comite cumplitul gest...
Mie mi se pare justificata critica vehementa impotriva gestului... in fond, doar nu vrem sa se repete cu altii!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!