Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Pentru ei, elevii de 10 care ne pleacă

Pe zi ce trece mă conving: ţara asta se goleşte de speranţe. Am vorbit cu cei doi elevi de la Colegiul IC Brătianu care au luat bacul cu media 10. Ghiciţi ce?! Ambii vor să plece din ţară, după ce vor termina Universitatea de Medicină pentru care se pregătesc acum.
Ce păcat! Ni se duc tinerii cu minţi sclipitoare. Îi atrage sistemul sanitar din afara graniţelor. Şi cine îi poate învinui? Eu în niciun caz. Aici ce le putem promite? Că vor "trăi bine"?
În ţara în care trăiesc bine doar şmecherii (cu mici excepţii), nu pot să le doresc altceva lui Florentin şi Ralucăi decât: "Drum bun. Sper ca ţara asta să fie vreodată demnă de voi!".

Comentarii

Geocer a spus…
In primul rand e prematur, la 19 ani sa vorbesti despre plecarea din tara. Sunt adolescenti teribilisti si inca mai cred ca tot ce zboara se mananca. In strainatate nu va tine nimeni cont de faptul ca ei au luat bacul cu nota 10. Vor trebui sa demonstreze cu totul alte calitati pe care nu sunt convins ca le vor dobandi in facultate (experienta in domeniul medical nu se dobandeste batand din palme).
In al doile rand,orice tanar care a studiat GRATUIT in tara asta ar trebui sa se simta dator sa si faca ceva pentru cei care i-au platit studiile. Iar studiile lor sunt suportate din imppozitele platite de noi, Raluca. Daca si noi, si toate generatiile de dinaintea lor ar fi plecat in strainatate, ei n-ar fi mai putut studia in tara asta.
Deci, eu unul sunt in acelasi timp reticent si revoltat cand ii aud pe pustanii astia care nici nu stiu pe ce lume traiesc, ca vor sa plece din tara !
De ce nu isi propun altceva? Nu sa plece ei in strainatate, ci sa aduca strainatatea aici ! Asta ar fi intr-adevar un lucru demn de lauda.
Raluca Nicula a spus…
Geocer, nu cred ca ar trebui sa fim noi cei care ii judeca. Daca tara asta nu merge deloc spre bine, si nu te mai identifici cu nimeni, pornind de la conducator, ce ai mai putea face aici? Sa te ratezi? Totusi, au o viata inainte. Nu trebuie judecati pentru faptul ca o vor mai buna... Cat despre invatatul gratuit, mai bine nu-ti raspund, ca as fi foarte rautacioasa!
Geocer a spus…
Poti fi cat de rautacioasa vrei, invatamantul tot gratuit este.
Cat despre judecata, exact prin prisma faptului ca le-am platit acel invatamant (daca e prost sistemul, inseamna ca nota lor de la bac nu valoreaza nimic !) avem dreptul sa-i judecam.
Pe de alta parte, noi, daca am ramas aici, ne-am ratat? Eu zic ca nici tu si nici eu nu suntem niste ratati. Si mai cunosc destui care nu sunt.
Crengu a spus…
Mai am si eu loc intre voi? :))

Geocer, sincer, tu te-ai simtit dator fata de cineva, pentru ca ai invatat gratuit? Dintr-un punct de vedere, iti dau dreptate: nota lor de la bac nu valoreaza nimic! Dar stii unde? Tocmai in tara asta care nu le ofera nimic, indiferent cat de buni si valorosi ar fi!

Cat despre faptul daca ne ratam sau nu ramanand aici, prefer sa ma abtin. E clar, oricum, ca vrei, nu vrei, ajungi sa-ti pui unele vise-n cui!

Si mai e vorba cat se poate de adevarata: nu judeca, daca nu vrei sa fii judecat! In plus, cred ca v-ati gandit macar o data sa alegeti acelasi drum ca si ei!
Crengu a spus…
Ah, inca ceva: strainatatea nu o poti aduce in tara pana nu vezi exact ce inseamna si cum ar trebui valorificata aici! Si daca nu pleci, cum sa faci asta?
Geocer a spus…
Crenguta, a pleca pentru o perioada limitata de timp este acceptabil. A dori sa pleci definitiv, mie nu mi se pare corect.
Da, si eu m-am gandit sa plec, pe la sfarsitul anilor '90. Pana la urma am ales cealalta varianta : am construit aici o oaza occidentala.
Raluca Nicula a spus…
Crengu, deci plecam impreuna? Cu sot, cu catel, cu purcel. Infiintam acolo un ziar si traim bine-merci :))

Geocer, oaza occidentala e o foarte buna idee. Imi surade :D
Crengu a spus…
Ralu, cu tine oriunde. Da' de unde scoatem bani de ziar? :))

Geocer, niciodata nu se stie ce ti-e rezervat, poate zici ca pleci pentru o perioada si ajungi sa ramai definitiv. Felicitari pentru oaza occidentala! In Romania sunt, oricum, multe de schimbat, iar cel mai greu constat ca se schimba omul si mentalitatea.

Mai e mult pana departe, ca sa zic asa!
Raluca L. a spus…
Domnule George Cernatescu, as avea cateva comentarii, daca imi permiteti si voi incerca sa fiu punctuala:
- e adevarat ca dorinta de a emigra a devenit deja un cliseu, dar cred ca ea nu izvoraste din teribilism, ci mai degraba din mirajul (da!)sau atractia unei vieti decente. Spre exemplu, in Franta, salariul minim pe economie iti permite sa platesti chirie, utilitati, sa iesi in oras la un restaurant sau sa faci piata fara prea multe constrangeri. Aici, cei 6 mil acopera intretinerea si utilitile, iar cei mai multi sunt la dieta. Gresesc cumva?
- nota de la bac este in mare parte insignifianta, la modul ca in afara de a aduce bucurie si mandrie familiei mele, alte merite nu prea a avut. Gresesc: mi-a intarit putin increderea in sine, recunosc. Si am aparut in presa. As putea adauga asta la un viitor CV presupun, va fi de impact...
- contrar avantului meu, am ales o facultate care ofera putine ocazii de evadare. Stomatologia, atat in Ro cat si afara, este, mai degraba, parte a mediului privat => concurenta feroce. De aici, deducem ca aptitudinile dobandite in facultate, interesul fiecaruia, practica vor cantari greu. Si imi place sa cred in timpul acestei facultati chiar inveti ceva util, aplicabil, spre deosebire de multe altele. Parerea mea.
- intrebare: ce le-ati recomanda copiilor dvoastra, in cazul in care ar avea o oferta irezistibila in strainatate?
- e drept ca invatamantul este gratuit, dar totusi asta nu cred ca ar trebui sa fie o stavila in incercarea fiecaruia de a-si asigura un nivel mai bun de viata, dpdv economic, social, cultural, profesional etc. Aveti dreptate in legatura cu aportul fiecarui cetatean platitor de impozite la functionarea sistemului, dar nu cred ca plecarea multora tine de ingratitudine. E, daca vreti, o doza de egoism in fiecare dintre noi (Sauve qui peut!).
- si da, pt a aduce strainatatea aici e necesar mai intai sa o cunosti.

Cam atat am avut de spus. Sper sa nu considerati toate astea ideile unui pustan teribilist/ idealist. Departe de mine.

Va multumesc.
Geocer a spus…
Imi pare rau, dar abia azi am vazut comentariul Ralucai. Si poate ca nu l-as fi vazut nici azi daca nu mi-ar fi atras atentia Crenguta.
Asa cum ii spuneam si ei, e adevarat ca ma cam inflamez atunci cand aud peste tot, pe toata lumea ca vrea sa emigreze. Mai ales ca aceasta intentie e insotita si de expresii precum "Mi-e sila de tara asta!" Ori, tocmai acest mesaj il transmit si in strainatate cei care pleaca. Si-atunci de ce ne mai miram ca cei din occident ne considera un fel de dobitoace.
Si un raspuns precis : daca baiatul meu ar dori sa plece, nu l-as putea retine cu forta. Dar macar i-as spune sa nu-si faca de ras tara de origine, acolo unde s-ar duce.

Postări populare de pe acest blog

Să o cunoaștem mai bine pe bloggerița și scriitoarea Zăpă Strit!

Cu ceva timp în urmă vă vorbeam pentru prima dată despre Zăpă Strit și prima ei carte: "Dau totul pentru un secret". Vă spuneam că m-a impresionat foarte mult cartea, făcând parte din acea categorie de scrieri care-ți alină sufletul și te ajută să te descoperi. Privind înapoi, acum, după ce stările și impresiile s-au așezat pe rafturile minții și ale sufletului, pot spune cu mâna pe inimă că această carte merită recitită o dată pe lună. De ce? Ca să zâmbim, ca să iubim, ca să ne reamintim cine suntem. 

CITIȚI ȘI:
În așteptarea ta, Rodica
În oglindă
Așa că, dacă pentru mine "Dau totul pentru un secret" a devenit o carte atât de importantă, poate și pentru restul fanilor Zăpă Strit este la fel. În consecință, scriitoarea merită să ajungă, nu unde și-a propus, nici unde am vedea-o noi, ci acolo unde TREBUIE, unde i-a fost dat să ajungă. Adică, sus de tot, pe culmile succesului și ale celebrității. Sunt sigură că v-am stârnit dorința de a o cunoaște mai bine pe Adriana, cr…

Cerșetorul

Fănuț avea trei lei în buzunar. Mama îi îndesase de dimineață în geaca uzată de fâș și-i dăduse indicații clare:
- Ia ăștia să-ți iei ceva de mâncare. Un pachet de biscuiți și un iaurt. Sau un senviș de la chioșcul de lângă școală. Ai înțeles? L-a pupat și i-a urat o zi frumoasă, privindu-l de la scară cum dispare după bloc. Fănuț s-a întâlnit cu Daniel, colegul lui, și au început să discute aprins despre teme, despre învățătoare și despre Arina, blonda cu ochi albaștri care vine mereu la școală îmbrăcată în ștrampi și fuste deasupra genunchilor.  Frunze de arțar și de tei cad și se așează pe trotuar, pavându-le calea celor doi în nuanțe calde de galben. E frig. Mâinile camarazilor sunt îndesate în buzunare. Un vânt tăios suflă dinspre munte, aducând cu el aroma rece a zăpezii.
-    A nins la munte, zice Fănuț.
-    Da, a început de ieri. Am văzut la știri.
-    De abia aștept să ningă și la noi, să ieșim prin parc cu săniile.
Fănuț își ridică privirea printre crengile aproape goale. Cerul…

În așteptarea ta, Rodica

Premiul I la Concursul Național de proză scurtă "Radu Rosetti", jud. Bacău, 2016

    M-a trezit sirena unei ambulanțe. Am ridicat capul de pe pernă buimăcit, fixându-mi ochii pe fereastră. Și azi plouă. Mi s-a luat de apa asta care pică și se așează în băltoace pe ciment. Norii subțiri cern o lumină difuză. Când plouă, ziua e o seară prelungă. Și nu-mi place asta, pentru că serile sunt pentru mine corvoade psihice. Mă ridic, mă frec la ochi și-mi caut papucii pe lângă pat. Casc. A dracu sirenă dacă tace! I-auzi! Alta! Asta o fi una de poliție? Niciodată nu le-am deosebit. Îmi car picioarele încremenite spre aragaz. Aprind chibritul, pun foc și fixez ibricul de inox deasupra flăcării. Am măsurat o ceașcă de apă pe care o torn în el. Aștept să fiarbă. Deranjul din bucătăria mea e ceva la ordinea zilei de când a plecat Rodica. Dacă ar vedea ea vasele nespălate din chiuvetă și de pe masă, cârpele de bucătărie mototolite și îndesate care pe unde sau petele uscate de pe gresie, și…