Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Next level

Azi am conştientizat, pentru prima dată, că în două luni se va încheia şi capitolul „facultate” în viaţa mea. Toată lumea e în stress: pregătiri, seminarii specializate, probleme şi iar probleme.
Nu pot să nu mă gândesc cu teamă: Ce va fi mai departe? Oare ne va fi de folos ce am învăţat şi, mai ales, ce am devenit urmând această facultate?
Întrebări, întrebări... răspunsurile vor veni la timpul lor.


P.S. Îmi pare rău că se terminăăăăă! Vouă nu?

Comentarii

drush a spus…
Mi-ai dat de gandit cu articolul asta. Chiar se termina facultatea, nu e asa? Nici nu stiu pe unde a trecut si cu atat mai putin nu cred ca imi dau seama ce se intampla de fapt. Toti avem intrebari de genul: Ce o sa fie? Cum o sa fie? Dar nu putem decat spera ca va fii bine, doar suntem ( am fost) studenti la jurnalism, nu? :)
Anamaria a spus…
Da!se termina facultatea.....cel putin noi terminam facultatea:)),cu bine sper!ce av fi pe viitor nu poti sa-ti spun,pt k nici eu nu stiu,dar cu siguranta toti avem in capsorul nostru,blond sau ami putin blond,cateva planuri de viitor!deocamdata nu ne ramane decat sa trai mai intens decat pana acum cel putin in ceea ce priveste viata care tine de facultate,avem in fata un prag important de trecut,un prag acre ne va decide intr o oarecare viitora profesie.da eu chiar cred k e de folos ce am invatat in facultate chiar daca nu a fost destul....da si mie imi pare rau ca se termina facultatea,dar asta nu cred k ar fi un motiv sa nu ne mai salutam peste ani sau sa nu ne ami vedem al un suc sau eu stiu....sa nu ramanem cel putin ca pana acum....ar fi multe de spus,insa vreau sa stiti k mie imi e drag de voi,coleguti mei,de toti fara excepti...
Aimée a spus…
Eh,poza asta e facuta cand eu nu eram printre voi,stiu ca am vazut-o pe grup alaturi de altele! ;))

Da,se pare ca se termina,am facut-o si pe asta...Eu m-am uitat in urma de multe ori si,vrand-nevrand,a trebuit sa recunosc ceva:mi-a fost bine aici,poate mai bine decat mi-ar fi fost in alta parte (si aici cred ca stii la ce ma refer ;)),dar despre acest bine si intelesurile lui,vom vorbi in alt episod. :))

Imi pare rau ca se termina,imi pare rau ca nu am fost mai uniti,ca ne-am certat aiurea uneori,dar am castigat prieteni noi,cu siguranta avem ce le povesti nepotilor si asta inseamna ca tot acest timp nu a trecut degeaba.;)
Bineinteles ca vreau sa ne revedem cand si cand,sa facem inventarul copiilor peste cativa ani :)),sa ne laudam cu job-urile noastre si cu galanteriile sotilor/sotiilor ;)),dar mai ales cu ceea ce am devenit ca oameni,cred ca asta e de fapt esenta! ;)

Stiu ca suntem jurnalisti si tot punem intrebari ;)),la un moment dat vom fi intrebati si vom afla si raspunsuri,trebuie doar sa avem rabdare si sa fim pe faza! ;)

Pauza publicitara:Banchetul?Cand e banchetul? :D (Asta ca nu pot sa intreb si eu "Halatul?Cat costa halatul?" :)) )
Raluca Nicula a spus…
Chiar, când tzopăim la banchet? Sper să organizăm ceva, chiar dacă suntem atât de stresaţi cu licenţa!
Aimée a spus…
Poi sa mai "urlam" de cateva ori la ai nostri colegi,poate aud si ei o data si bine si ne mobilizam!:>

Postări populare de pe acest blog

După deget

Acesta este noul trend în politica românească: datul după deget. Băsescu jură pe Biblie că "nu i-a dat un pumn în plex sau în faţă" copilului de la Ploieşti (aţi observat pesemne că nu a jurat că nu l-a lovit), Geoană s-a dus să se "relaxeze", cu o zi înainte de marea confruntare, acasă la mogulul Vântu. Între un preşedinte mincinos, agresiv, beţiv, manipulator, jucător, actor şi unul Prostănac, moale, influenţabil, care nu gândeşte cu propriul creier , pe cine aţi alege dacă aţi avea ghinionul de neşansă ca duminică să se organizeze alegeri?

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m

CA SĂ fiu eu fericită...

În această dimineaţă m-am trezit foarte greu (de când mi-am pus draperii e numai noapte în dormitor). Am venit la serviciu, tonomatul mi-a livrat o cafea neobişnuit de amară. Am intrat pe bloguri, nimic să mă atragă. Numai Farmville mă mai tentează, acolo mai mulg o vacă, mai cultiv nişte floarea soarelui, mai stau pe o bancă, în mijlocul naturii... Şi trebuie să recunosc, viaţa asta îmi surâde tare mult. Parcă m-aş lua şi eu după draga de Simf şi să schimb confortul urban cu libertatea rurală. Mi-ar plăcea să muncesc la câmp, în loc să-mi distrug ochii la calculator şi creierii cu stres. Să mă trezesc în zori, să simt cum respiră natura şi să pornesc, doar cu un ulcior de apă proaspătă, la muncile ogoarelor. Iar seara, după atâta muncă, să mă răsfăţ cu o delicatesă culinară preparată din legumele şi fructele culese tot de mâna mea. Aşa că, bărbate drag, pune mâna şi schimbă Prima casă de la bloc cu cea de-a doua: de la ţară. Promit că învăţ să-ţi cos cămăşile de in rupte atunci când