D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
De acolo pot vedea răţuşte înotând în şir indian, copaci verzi care dansează în adierea vântului, o altfel de lume, în general. Totul pe un fond sonor de care mă dezobişnuisem: greieraşi, păsărele, clipocitul apei.
Digul a devenit un refugiu pentru amândoi. Ziua ne încărcăm cu stres şi oboseală, seara renaştem. Simţim cum alungăm toate gândurile şi suntem doar noi înşine atunci când alergăm sau privim frumuseţile naturale din jur. Eu şi soţiorul întinerim o dată cu natura. 
Comentarii