Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

S-a lansat "Sărutul morţii"

"Vreau şi eu un Sărut!". La care reprezentantul de la Tritonic zâmbeşte şi îmi întinde cel mai nou volum semnat Oana Stoica Mujea şi Andra Pavel. L-am luat bucuroasă (nu pe tritonic, pe volum) şi apoi m-am aşezat la coadă să obţin şi un autograf de la frumoasele autoare.

Da, a fost plăcut astăzi! Chiar a venit lume, în Piteşti, la o lansare de carte! Şi prin lume mă refer în special la tineri, oameni buni. Nu elevi târâţi din sălile de clase cu forţa, ca să dea bine la presă, nu alte specimene des întâlnite prin sălile zice-se culturale ale urbei. TI-NERI! Tineri care citesc. Tineri care iubesc romanul poliţist, printre altele.

La Librăria Mea, de pe strada Crinului, în fum de ţigară, amestecat cu iz de cafea şi parfum de voie bună, zeci de oameni au asistat la un eveniment editorial a cărui vedetă incontestabilă a fost cartea "Sărutul morţii", proaspăt ieşită de sub tipar. Cică în ea le veţi găsi la pachet pe sexy-detectiva Iolanda Ştireanu şi pe ucigaşa Anastassia Marinescu. După ce o să citesc, o să vă şi spun cine, ce, unde, când, cum, de ce.

Dacă pe Oana o ştiţi deja, pe Andra Pavel trebuie să o cunoaşteţi. Este elevă la Colegiul Naţional "Vlaicu Vodă" din Curtea de Argeş şi, la numai 17 ani, iată că are şansa unui debut literar cu un "thriller greu", aşa cum a fost etichetată cartea de către Bogdan Hrib.

Au mai venit să-şi etaleze cele mai noi apariţii editorul de-abia amintit, Lucia Verona (o doamnă!), Monica Ramirez (o dulce!) şi George Arion (un scriitor cu S mare de tipar).



Tritonicii îmi sunt dragi, nu mai e o noutate. Ştiu să se promoveze şi aleargă peste tot prin ţară pentru asta. Dar, după muncă, şi răsplată, păi nu?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Zăpă Strit - „Cavalerii mesei oltenești”

Pe masă - zaibăr, gogoși și prăjituri, de-ți plouă-n gură, nu alta. Pe scaune, lume multă ca la spectacolele lui Fuego. Atmosfera - destinsă și caldă. Oare ce se-ntâmplă aici? S-o da ceva gratis? Or fi tigăi la promoție? Mai ceva, muică! Se lansează Cavalerii mesei oltenești (august, 2017, Editura Smart Publishing)! Zăpă Strit a dat iar lovitura, după succesul volumului său de debut „Dau totul pentru un secret”!

 A venit lume din toată țara la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”! Ba chiar, unii au lăsat răcoarea Londrei, pentru canicula Piteștiului, doar pentru a o vedea în carne și oase pe cea care le descrețește frunțile, în fiecare zi, cu textele ei savuroase, pline de umor. N-ai cum să n-o iubești pe Adriana - Zăpă Strit! N-ai cum! Ți se cuibărește acolo în inimă și nu mai pleacă nici cu procuratura! Și știți de ce? Pentru că Adriana scrie onest și sensibil, așa cum e ea. Cuvintele ei curg cu lejeritate, dându-i și cititorului încredere să se deschidă, să se asculte pe dinăuntru …

Frances Hodgson Burnett - "Grădina secretă"

Dacă aș fi psiholog, aș recomanda această carte în tratamentul depresiilor, și spun asta cu toată convingerea. Citind-o, vei simți cum încolțesc în tine dragostea de natură și de frumos, la fel cum o fac trandafirii și crinii din fascinanta grădină secretă.

Cartea, care este una pentru copiii de toate vârstele, prezintă povestea unei fetițe din India rămasă orfană după ce holera îi seceră pe toți cei apropiați, ea fiind nevoită să plece în Anglia, la conacul unchiului Archibald Craven. Odată ajunsă la Misselthwaite Manor, începe o minunată aventură pentru Mary Lennox. Aici, ea va descoperi un conac cu 100 de camere, majoritatea încuiate, dar și o grădină secretă ale cărei porți au fost ferecate în urmă cu 10 ani, după ce stăpâna a murit. Bineînțeles că firea curioasă nu o poate ține pe copilă departe de grădina secretă și de povestea ei. În scurt timp, Mary cea sălbatică și "foarte încăpățânată", care nu știa și nici nu voia să-și facă prieteni, se schimbă complet, devine mai…

Lupul

#povestire, #madebyme
Când eram mic, casele din Vânjoi îmi păreau niște ciuperci de piatră și cărămidă cu pălării țuguiate din tablă ruginită. Pe atunci, pe locul acesta de la poalele Munților Înalți, unde ceața se împrăștie ca dintr-un sac de făină cu fundul spart, eu mă aflam în grija bunicilor, Ila și Mălaie – doi bătrâni scunzi, cu fețele uscate, dar vioi și muncitori -  pentru că părinții mei munceau la un boier din satul învecinat și-și petreceau acolo mai tot timpul.


    O dată pe an, în concediul de iarnă, îmi fac curaj să-mi vizitez mama, pe care n-a fost chip s-o înduplec, după ce a murit tata, să se rupă de meleagurile natale pentru a o muta la mine, în apartamentul cu trei camere din București. Mama e aproape oarbă, iar medicul de la dispensarul din sat m-a anunțat telefonic că nu mai are mult de trăit. El spune că asta e cam ultima fază a diabetului zaharat de care suferă de peste douăzeci de ani. I-a spus-o și ei și i-am mai întărit și eu ultimatumul, dar degeaba, ea și ma…