D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
Zilele acestea m-am delectat cu una dintre plăcerile mele cele mai mari: cititul unui roman biografic.
"O mie de monede de aur", de Ruthanne Lum McCunn (publicată în 1981), este o carte care te face să trăiești altă viață. Scrisă atât de viu, atât de apăsător și de implicat sufletește, cartea îți provoacă milă și admirație pentru personajul principal, Lalu Nathoy, devenită Polly Bemis.
Lalu este o chinezoaică de 18 ani care este vândută de familia ei (sărăcită în urma unei recolte compromise) unor tâlhari, contra a două pungi de semințe de soia. De aici, Lalu este pasată de la un stăpân la altul, ajunge într-un bordel din Shanghai, iar de acolo este trecută clandestin în America, unde este vândută la o licitație și capătă numele Polly. După ani de chin și de suferințe, ca sclavă a unui proprietar chinez dintr-un oraș al căutătorilor de aur, Polly va fi câștigată la un joc de cărți de către cel care îi va deveni soț, Charles Bemis.
Chinezoaica prinde rădăcini departe de țara natală și își ridică o fermă, alături de soțul ei. Ai crede că viața s-a așezat pentru Polly, după atâtea traume și întâmplări neverosimile, dar necazurile nu o părăsesc: soțul i se îmbolnăvește și moare, ferma îi arde, iar ea este nevoită să țină piept tuturor vitregiilor cu aceeași tărie care a menținut-o în viață până acum.
Polly Bemis (11 septembrie 1853 - 6 noiembrie 1933) a existat în realitate, cartea fiind împânzită cu fotografii din diverse etape ale vieții ei. Deși unele personaje au fost inventate, iar altele au căpătat elemente ficționale, povestea lui Lalu a rămas exactă, după cum mărturisește scriitoarea la începutul romanului.
În concluzie, o carte bună, care îți deschide ochii asupra unor vremuri apuse, când sclavia și inferioritatea femeii erau la rang de cinste în America. Totodată, cartea reprezintă triumful unei vieți însetate de libertate, într-un context ostil.
Comentarii