D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
Înainte de a mă apuca să citesc această carte am răsfoit câteva recenzii pe net și, trebuie să spun, m-au frapat comentariile atât de înflăcărate la adresa ei (și a autorului, desigur!).
Una dintre recenzii (să-mi fie rușine că nu mai știu a cui!) spunea chiar că Russell Banks scrie atât de bine, încât te descurajează să mai faci și tu asta.
Da, Russell Banks scrie bine de tot, și da, te poți gândi de două ori dacă mai are rost să vii și tu cu ceva în fața lumii ăsteia care l-a citit pe el... După cum știți, eu am tot citit în ultimul timp, dar nu mai țin minte de când nu am mai devorat cu atâta pasiune un roman, ațâțată de frumusețea descrierilor autorului, de libertatea sa de exprimare (mă refer în special la pasajele erotice), de intensitatea trăirilor și de suspansul situațiilor.
Pe foarte scurt, este vorba despre două povești diferite, care se împletesc spre final. Una, cea a lui Bob Dubois, un american trecut de 30 de ani care, dezamăgit de traiul său modest, se mută la fratele său în Miami, împreună cu familia. De cealaltă parte, mai este povestea tinerei Vanise, care părăsește Haiti împreună cu bebelușul ei și cu nepotul, în speranța unui trai mai bun în America.
"Deriva continentelor" (carte apărută în 1985) este despre mirajul Visului american, despre speranțe năruite și despre decizii plătite cu viața. Cartea îți dă una după ceafă și te face să te gândești de două ori dacă are rost să dai vrabia din mână pe cioara de pe gard. Ideea cărții se poate reduce la un singur pasaj, care exprimă atât de multe:
"Da, ai să ajungi în America, băiete, și, poate, ca și mine, ai să obții ce dorești. Orice-ar fi. Dar va trebui să dai ceva în schimb, dacă n-ai dat deja. Și când ai să obții ceea ce dorești, ai să descoperi că, până la urmă, nu e ceea ce ai dorit, pentru că întotdeauna va fi ceva mai puțin valoros decât ce ai dat tu în schimb. În țara celor liberi, nimic nu e gratuit".
Și acum, încă două citate care mi-au plăcut:
"Când cauți să cucereşti iubirea cuiva care-ți seamănă ca fel de a fi, temperament, cultură sau tip fizic, o faci din dragoste pentru aceste trăsături ale tale, pentru felul tău de a fi, temperamentul, cultura ta etc. Dar atunci când cauți să cucereşti iubirea cuiva complet diferit de tine, o faci ca să te eliberezi de tine însuți";
"Un om trebuie să accepte faptele vieții pe care o trăiește, indiferent de felul cum o trăiește".
"Un om trebuie să accepte faptele vieții pe care o trăiește, indiferent de felul cum o trăiește".
Ca o concluzie, cartea este una grea, care se citește ușor. Adică, subiectul complex și dătător de stări este parcurs cu lejeritate datorită scriiturii fluide, antrenante. Ca atare, Russell Banks este grandios. G-R-A-N-D-I-O-S! Născut în 1940, el este unul dintre cei mai importanți scriitori americani contemporani. A primit numeroase premii literare, printre care premiul Academiei Americane de Artă și Literatură.
Comentarii