Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Recomand "Săpunul Cheia"

Știam de brandul "Săpunul Cheia" mai demult, dar niciodată nu încercasem vreun produs. Ocazia perfectă s-a ivit însă atunci când am câștigat un scrub pentru față cu resveratrol pe pagina lor oficială de facebook.
De ceva timp, acord mai mult timp pentru îngrijirea tenului, în mod special (deh, vârsta!) și pot spune că m-am bucurat că pot testa acest produs.
Din capul locului menționez că nu am fost tentată să-mi cumpăr exfoliante pentru față (am avut doar unul până acum, de la Yves Rocher), pentru că am un ten sensibil, care se irită imediat când nu-i convine ceva, iar ideea de a-l agresa cu un scrub mi se părea de neconceput.
Și totuși, am încercat Scrub Cheia cu resveratrol mai mult din curiozitate. 


Produsul vine ambalat într-un borcănel de sticlă cu un  capac metalic. Imediat ce îl desfaci, se revarsă un parfum înțepător, dar plăcut, de cacao și scorțișoară. 

Ingrediente: unt de shea, unt de cacao, ulei de măsline, făină din sâmburi de struguri roșii, scorțișoară, ulei volatil. Fără coloranți, fără parabeni.
Are 110 ml

Este un scrub foarte dens cu o textură fin-abrazivă. Eu îl folosesc o dată pe săptămână, după baie, atunci când tenul meu (normal, cu tendințe de uscare în sezonul rece) este curat, iar porii sunt dilatați și dornici de a fi răsfățați. Sincer, îmi place foarte mult senzația lăsată pe pielea mea, o simt imediat hidratată și curățată în profunzime.

Acest scrub m-a convins să cumpăr și alte produse de la ei, pe lista mea aflându-se acum detergentul de rufe eco, săpunul pentru copii și un balsam pentru buze.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

După deget

Acesta este noul trend în politica românească: datul după deget. Băsescu jură pe Biblie că "nu i-a dat un pumn în plex sau în faţă" copilului de la Ploieşti (aţi observat pesemne că nu a jurat că nu l-a lovit), Geoană s-a dus să se "relaxeze", cu o zi înainte de marea confruntare, acasă la mogulul Vântu. Între un preşedinte mincinos, agresiv, beţiv, manipulator, jucător, actor şi unul Prostănac, moale, influenţabil, care nu gândeşte cu propriul creier , pe cine aţi alege dacă aţi avea ghinionul de neşansă ca duminică să se organizeze alegeri?

O, ce veste minunată!

Am câştigat locul II la concursul de proză arhiscurtă organizat de Mircea Popescu (Trilema) şi, odată cu el, 200 RON. Dacă v-aş spune că banii nu mă încălzesc, n-aţi crede. Dar eu vă spun (chiar dacă mi-am planificat deja ce o să fac cu ei). Am tresăltat văzând că unii cititori au crezut în PA-ul meu, am primit o dovadă că nu ar fi recomandat să mă opresc din scris. Cred că fiecare dintre noi cei care vrem să facem ceva cu frumoasele cuvinte, nu numai să le irosim, avem nevoie de acest imbold. Le mulţumesc votanţilor mei şi îi felicit pe toţi participanţii. Am citit acolo nişte texte extraordinare! În continuare vă las cu PA-ul meu cel purtător de noroc, care a intrat cu #5 în concurs: "Sunt un ceas de masă fericit. Ceea ce, pentru un anodin de condiţia mea, e o performanţă. În fiecare dimineaţă îi alung somnul, iar EA, drept răsplată, mă loveşte cu pumnul în cap. Şi tac. Şi rabd. Şi mai rău o doresc. Dar astăzi, astăzi neamul ceasornicelor, de la obelisc încoace, e invidios pe m

CA SĂ fiu eu fericită...

În această dimineaţă m-am trezit foarte greu (de când mi-am pus draperii e numai noapte în dormitor). Am venit la serviciu, tonomatul mi-a livrat o cafea neobişnuit de amară. Am intrat pe bloguri, nimic să mă atragă. Numai Farmville mă mai tentează, acolo mai mulg o vacă, mai cultiv nişte floarea soarelui, mai stau pe o bancă, în mijlocul naturii... Şi trebuie să recunosc, viaţa asta îmi surâde tare mult. Parcă m-aş lua şi eu după draga de Simf şi să schimb confortul urban cu libertatea rurală. Mi-ar plăcea să muncesc la câmp, în loc să-mi distrug ochii la calculator şi creierii cu stres. Să mă trezesc în zori, să simt cum respiră natura şi să pornesc, doar cu un ulcior de apă proaspătă, la muncile ogoarelor. Iar seara, după atâta muncă, să mă răsfăţ cu o delicatesă culinară preparată din legumele şi fructele culese tot de mâna mea. Aşa că, bărbate drag, pune mâna şi schimbă Prima casă de la bloc cu cea de-a doua: de la ţară. Promit că învăţ să-ţi cos cămăşile de in rupte atunci când