D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
Atât de frumoasă, încât a scos din mine tot stresul. Weekendul trecut am văzut lucruri despre care învăţasem în clasele mici, la geografie. Avem o ţară frumoasă, de asta sunt sigură, chiar dacă am văzut o foarte mică parte dintre obiectivele turistice atât de cunoscute şi apreciate.
Aşadar, am văzut înălţimile semeţe ale Bucegilor. Pentru câteva clipe, am inspirat acelaşi aer cu Sfinxul şi Babele. Deosebit!
M-am simţit stăpâna lumii în acel loc în care, dacă întinzi mâna, îi atingi piciorul lui Dumnezeu.
Chiar dacă am aşteptat două ore să urc într-o telecabină pentru care am plătit aproape 60 de lei dus-întors (şi asta făcută tot pe vremea comuniştilor, ce credeaţi?), a meritat fiecare minut.
Chiar dacă vântul sufla cu putere acolo sus şi noi nu eram echipaţi tocmai adecvat, am inspirat şi ne-am delectat cu fiecare clipă. 
Ajunşi înapoi la Vila Marcela, din Buşteni, pe care v-o recomand cu căldură, am constatat că în niciun loc cafeaua nu a fost mai gustoasă...
Ajunşi înapoi la Vila Marcela, din Buşteni, pe care v-o recomand cu căldură, am constatat că în niciun loc cafeaua nu a fost mai gustoasă...
Şi, desigur, tot timpul ne-a vegheat minunata cruce de pe Caraiman.
Comentarii
Anonim, multumesc! :D