Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Bunătăţi de la... Raluca

Am două cărţi de bucate... Le am cam degeaba. Una am primit-o de la mămăiţa mea când m-am măritat. "Mamaie, îţi dau cartea asta de bucate să fii gospodină ca mine. Când m-am mutat şi eu la casa mea, nu ştiam să fac mai nimic, dar am învăţat de aici. Să pui mâna să găteşti că aşa ţine o femeie casa", m-a sfătuit ea. Ei, mamaie dragă, de atunci, dacă am deschis-o de 10 ori, e bine. În schimb, am preferat să iau reţete de pe net şi să-mi surprind soţul cu fel şi fel de bunătăţi. De la prăjituri până la fripturi şi paste, am făcut adevărate experimente în bucătărie şi mi-a prins bine.
De când a apărut şi mititelul în familie, cu atât mai mult mă văd obligată să caut feluri de mâncare potrivite vârstei lui. Dacă până acum îmi plăcea să mănânc în oraş, parcă e mai frumos să gătesc eu o oră-două, în şorţul meu colorat, ascultând Magic FM şi gândindu-mă să-i surprind plăcut pe cei dragi.

Azi, spre exemplu, am găsit o reţetă super de pizza cu blat făcut în casă, fără drojdie. Până acum, pe unde am mai mâncat pizza gătită în casă, nu mi-a plăcut aproape niciodată blatul (ba era prea tare, ba prea era pâine goală etc), dar vă garantez că acesta e pufos, fraged şi foarte bun. Aşa că, dacă v-am convins, reţeta o găsiţi aici. Să-mi spuneţi cum a ieşit :)

Comentarii

Geocer a spus…
Pofta buna!
Raluca Nicula a spus…
multumesc, George! :)
anunturi gratuite a spus…
Voi incerca reteta propusa de tine!
amenajari living a spus…
Asteptam si alte retete!

Postări populare de pe acest blog

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Hermann Hesse - „Siddhartha”

Am o slăbiciune pentru cărțile lui Hermann Hesse, scriitorul german care în 1946 a luat Premiul Nobel. Ce iubesc pur și simplu la operele lui? Sunt mai multe lucruri, dar, în principal, mă fascinează personajele sale, care-și caută cu stăruință sensul în viață.

„Siddhartha” a fost pentru mine o revelație. Citind această carte am avut un sentiment amestecat de pace și frumos pe care nu-l mai simțisem de foarte mult timp. Tocmai de aceea cred că nu-l voi uita niciodată pe Siddhartha, fiul de brahman care pleacă din casa tatălui său pentru a se descoperi. Și despre niciun alt lucru de pe lumea asta nu știu mai puțin ca despre mine, despre Siddhartha!

Urmărindu-i periplul prin India, m-am întrebat de ce, în general,  omul simte nevoia să-și ia lumea în cap ca să-și cunoască sufletul. Și m-am gândit că oricât de istovitor și de paradoxal ți-ar părea uneori acest drum al cunoașterii de sine, tot vei simți la un moment dat că merită cu vârf și îndesat tot efortul. Pentru că (nu-i așa?) farmecul…

Zăpă Strit - „Cavalerii mesei oltenești”

Pe masă - zaibăr, gogoși și prăjituri, de-ți plouă-n gură, nu alta. Pe scaune, lume multă ca la spectacolele lui Fuego. Atmosfera - destinsă și caldă. Oare ce se-ntâmplă aici? S-o da ceva gratis? Or fi tigăi la promoție? Mai ceva, muică! Se lansează Cavalerii mesei oltenești (august, 2017, Editura Smart Publishing)! Zăpă Strit a dat iar lovitura, după succesul volumului său de debut „Dau totul pentru un secret”!

 A venit lume din toată țara la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”! Ba chiar, unii au lăsat răcoarea Londrei, pentru canicula Piteștiului, doar pentru a o vedea în carne și oase pe cea care le descrețește frunțile, în fiecare zi, cu textele ei savuroase, pline de umor. N-ai cum să n-o iubești pe Adriana - Zăpă Strit! N-ai cum! Ți se cuibărește acolo în inimă și nu mai pleacă nici cu procuratura! Și știți de ce? Pentru că Adriana scrie onest și sensibil, așa cum e ea. Cuvintele ei curg cu lejeritate, dându-i și cititorului încredere să se deschidă, să se asculte pe dinăuntru …