D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
În seara asta, când mă întorceam de la serviciu, am simţit mirosul dulce-intens al florilor de tei. Un miros romantic, al iubirii împlinite şi al dragostei de viaţă. Nasul meu aşa l-a perceput.
Oricât de ocupat mi-ar fi gândul, se răsfaţă cu parfumul de miere al teiului, cu frumuseţea florilor grupate, cu sănătatea ceaiului aromat.
În seara asta, mai mult ca oricând, i-am înţeles veneraţia lui Eminescu pentru copacul iubirilor împlinite, frânte sau închipuite.
Comentarii