Treceți la conținutul principal

10 ani de bloguit, în casă nouă

Da, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!

Raluca Marchiș: "Selfie în oglindă. Când femeia devine mamă"

Ce vezi când te privești în oglindă în prima zi din viața ta de mamă? Copilul. Pentru prima dată, nu te interesează cum îți stă părul, dacă ai mai pus un kilogram, dacă ai cearcăne cât China sau încă un rid pe față. Ceea ce vezi acum e ceea ce ești, nu ceea ce faci sau vrei să pari. Ești mamă... Brațele, inima, gândurile, viața îți sunt învăluite de această minune a naturii, și tu te simți datoare din prima clipă să o trăiești prin toți porii și să i te dedici în totalitate.

Un sentiment de deja vu m-a însoțit constant în timp ce am parcurs "Selfie în oglindă. Când femeia devine mamă", de Raluca Marchiș. Am intrat într-un cinematograf în care eram singurul spectator, m-am așezat cuminte pe scaun și am început să vizionez filmul vieții mele. Mi-am revăzut copilăria cu miros de păpădii zburdând pe dealuri, scăldându-se în apa Vâlsanului, jucându-se, frământându-se, cântând, visând; am mirosit trandafirii adolescenței și m-am oprit la ceea ce sunt acum: o mamă în oglindă.

Cartea este un moment de introspecție, dar și o bucurie a împlinirii. Autoarea ne împărtășește etapele devenirii ei ca om și reușește să facă asta punându-ne în față albumul fotografic păstrat cu sfințenie în cutia minții. Mamele își vor regăsi cu ușurință propriile trăiri în evocările autoarei și își vor recunoaște copilașii în fetița cârlionțată, cu ochi albaștri.
E interesant pentru noi mamele să descoperim, citindu-ne unele pe altele, conversând în parc sau pe stradă, că experiența personala este, de fapt, universală, că pășim în aceiași "papuci" cu înaintașele noastre de mii de ani.

"Selfie în oglindă" consemnează ceea ce contează cu adevărat în viața noastră, fiind un dar al autoarei pentru fiica sa. Traiectoria cărții este însoțită de un îndemn nescris de a parcurge la pas drumul vieții, trăind intens fiecare clipă alături de copilul tău, de a-l incuraja, de a nu-i impune limite sau bariere, de a-l lăsa să crească ușor și firesc, în ritmul său.

Argeșenii au ocazia să o cunoască pe Raluca Marchiș joi, 11 iunie. Evenimentul de lansare a cărții
"Selfie în oglindă. Când femeia devine mamă" (Editura Herald), va avea loc la Biblioteca Județeană Dinicu Golescu, începând cu ora 18.30.

"Odată cu copilul se naște o femeie nouă care poate fi explicată cu atât mai anevoie acum față de anii în care se descoperea pe sine. De multe ori ea însăși se pierde printre atâtea identități care își cer imperios interpretarea, iar neajunsul de a fi doar umană o lasă mereu cu senzația că ar trebui să facă și să poată mult mai mult decât este capabilă".

"Deși îmbătrânim, ne urâțim, ne înrăim, lenevim, ne deteriorăm fizic și psihic, în ochii mamelor noastre ne păstrăm frumusețea absolută. În concluzie, ne naștem și rămânem perfecți pentru că mamele noastre ne-o garantează. "

Mai multe informații despre Raluca Marchiș, AICI!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cu umor despre viața cu cinci copii, în „Tata este gras”, de Jim Gaffigan

De când sunt mămică, am citit câteva cărți de parenting și am răsfoit bloguri de profil, toate scrise de femei. Niciodată nu am avut curiozitatea să aflu și versiunea masculină a poveștilor de familie. Ei bine, îmi place să cred că încep să recuperez acum, prin intermediul cărții „Tata este gras”, de Jim Gaffigan, carte apărută la Editura ACT și Politon în 2015!   Să vă spun întâi ceva despre autor ca să înțelegeți de la bun început cu cine avem de-a face. Jim Gaffigan este un actor american care a jucat în filme de comedie (Hot Pursuit, Going the Distance, 17 Again, Away We Go, The Love Guru etc). Dacă românii îl cunosc din aceste filme, americanii sunt pur și simplu înnebuniți după spectacolele sale de stand-up, în care vorbește despre viața de familie, despre mâncare, pasiuni și viață sedentară, într-un limbaj  curat și fără injurii, numit de conaționalii săi „politically correct”.
În colecția de eseuri „Tata este gras”, Gaffigan descrie (cum altfel, dacă nu cu un umor de râzi în hoh…

Frances Hodgson Burnett - "Grădina secretă"

Dacă aș fi psiholog, aș recomanda această carte în tratamentul depresiilor, și spun asta cu toată convingerea. Citind-o, vei simți cum încolțesc în tine dragostea de natură și de frumos, la fel cum o fac trandafirii și crinii din fascinanta grădină secretă.

Cartea, care este una pentru copiii de toate vârstele, prezintă povestea unei fetițe din India rămasă orfană după ce holera îi seceră pe toți cei apropiați, ea fiind nevoită să plece în Anglia, la conacul unchiului Archibald Craven. Odată ajunsă la Misselthwaite Manor, începe o minunată aventură pentru Mary Lennox. Aici, ea va descoperi un conac cu 100 de camere, majoritatea încuiate, dar și o grădină secretă ale cărei porți au fost ferecate în urmă cu 10 ani, după ce stăpâna a murit. Bineînțeles că firea curioasă nu o poate ține pe copilă departe de grădina secretă și de povestea ei. În scurt timp, Mary cea sălbatică și "foarte încăpățânată", care nu știa și nici nu voia să-și facă prieteni, se schimbă complet, devine mai…

În așteptarea ta, Rodica

Premiul I la Concursul Național de proză scurtă "Radu Rosetti", jud. Bacău, 2016

    M-a trezit sirena unei ambulanțe. Am ridicat capul de pe pernă buimăcit, fixându-mi ochii pe fereastră. Și azi plouă. Mi s-a luat de apa asta care pică și se așează în băltoace pe ciment. Norii subțiri cern o lumină difuză. Când plouă, ziua e o seară prelungă. Și nu-mi place asta, pentru că serile sunt pentru mine corvoade psihice. Mă ridic, mă frec la ochi și-mi caut papucii pe lângă pat. Casc. A dracu sirenă dacă tace! I-auzi! Alta! Asta o fi una de poliție? Niciodată nu le-am deosebit. Îmi car picioarele încremenite spre aragaz. Aprind chibritul, pun foc și fixez ibricul de inox deasupra flăcării. Am măsurat o ceașcă de apă pe care o torn în el. Aștept să fiarbă. Deranjul din bucătăria mea e ceva la ordinea zilei de când a plecat Rodica. Dacă ar vedea ea vasele nespălate din chiuvetă și de pe masă, cârpele de bucătărie mototolite și îndesate care pe unde sau petele uscate de pe gresie, și…