Macheta lu’ Guţă. Fără număăăr! În centrul Piteştiului, trecutul stă faţă în faţă cu prezentul. Din păcate, cel din urmă are de pierdut. O dovedeşte macheta Bisericii Sfântul Nicolae cu Ceas (amplasată pe locul impunătoarei clădiri de odinioară), care nu este altceva decât un kitsch, un dezgust, o tristeţe. De ce kitsch? Pentru că mâinile din care macheta a luat fiinţă se pare că n-au fost unele atât de dibace sau dacă au fost (ceea ce, iertată să-mi fie îndrăzneala, eu nu cred!) nu au fost completate de har. De ce dezgust? Pentru că asemănând creaţia asta de duzină cu originalul te încearcă o stare teribilă de... vomă. De ce tristeţe? Pentru că realizezi instant un lucru teribil: ce au dărâmat comuniştii, mai doboară încă o dată şi contemporanii noştri. De data asta din prostie. P.S.: Am lăudat iniţiativa Municipalităţii de a marca într-un fel locul bisericii de odinioară. Dar resping total ideea de a-şi bate joc printr-o creaţie Guţiano-Salamistă de memoria lăcaşului de cult. Ruşi...