D a, în decembrie se fac 10 ani de când sunt bloggeriță. Din cauza unor probleme apărute pe această platformă și mai ales pentru că simt că mă limitează oarecum, am ales să transfer conținutul pe wordpress. Așadar, șampania virtuală pentru un deceniu de blogging o vom desface împreună în casă nouă, adică AICI!
Mie îmi plac colindele şi după ce trec sărbătorile de iarnă. Din acest motiv vă invit să citiţi unul pe care l-am descoperit astăzi, purtând semnătura poetului Adrian Suciu.
Colind cu mama
Drept în pragul casei mele,
A-ngheţat un plop cu stele.
Focul maicii mele-ntreabă,
Mama-n ceriuri are treabă.
Cine-o încălzi-o-n ceriuri?
Îngeri palizi şi eteruri.
Adormi-va printre bolte
Ca să-şi uite cele holde.
Ca să nu-şi uite copiii,
Va visa de ei şi iii
Chipuri dragi i-a arde-n pînză,
Ţesătura să cuprinză
Şi la inimă s-ajungă
Unde-i moartea cea mai lungă.
Plopul sparge-un ochi în cer,
Linu-i lin şi geru-i ger...
Comentarii